Imaginaţia ca parte a muzeului

Lucian VASILE
Publicat în Dilema Veche nr. 497 din 22-28 august 2013
Imaginaţia ca parte a muzeului jpeg

Muzeele de istorie se afl─â, cu prec─âdere, ├«n cl─âdiri vechi, cu valoare ├«nsemnat─â din punct de vedere istoric ┼či arhitectural. De obicei, promovarea patrimoniului unei astfel de institu┼úii se ├«ndreapt─â c─âtre obiectele aflate ├«n s─âlile de expozi┼úie ÔÇô costume, documente, arme, fotografii ┼č.a. De prea multe ori ├«ns─â, se pierde din vedere valorificarea imobilului ├«n sine, care p─âstreaz─â o istorie uneori mai bogat─â dec├«t a unora dintre obiectele din interiorul s─âu. ├Äntre pere┼úii localului Muzeului de Istorie ┼či Arheologie Prahova, precum ┼či ├«n jurul s─âu, a avut loc o serie ├«ntreag─â de evenimente istorice, iar recuperarea acestora se poate face prin crearea de reprezent─âri ├«n mintea fiec─âruia.

Imagina┼úi-v─â c─â, la mijlocul secolului al XIX-lea, pe terenul despre care discut─âm se aflau case simple, probabil din chirpici ori paiant─â, iar ├«ntr-una din ele locuia Dima sin Tudorache, rob al m─ân─âstirii M─ârgineni ┼či v─âtaful l─âutarilor din Ploie┼čti. Foarte apreciat ├«n epoc─â, obi┼čnuia s─â c├«nte ├«mpreun─â cu taraful s─âu la nenum─ârate petreceri ┼či, nu de pu┼úine ori, era chemat la Curtea Domneasc─â din Bucure┼čti.

Imagina┼úi-v─â c─â, ├«n 1862, Ploie┼čtii voiau s─â intre ├«n r├«ndul marilor ora┼če din Principatele Unite, a┼ča c─â una dintre marile necesit─â┼úi era ├«nfiin┼úarea unui gimnaziu (la acea vreme, era vorba de un liceu de b─âie┼úi). O astfel de institu┼úie de ├«nv─â┼ú─âm├«nt avea nevoie, ├«n mod firesc, de un local, a┼ča c─â Prim─âria a cump─ârat terenul ┼či a dispus demolarea caselor. ├Än acela┼či timp, a fost contactat arhitectul Alexandru Or─âscu, cel care tocmai realizase planurile Academiei din Bucure┼čti (corpul vechi al Universit─â┼úii). Acesta a desenat un imobil cu parter ┼či etaj, a c─ârui fa┼úad─â, ├«ntr-un sobru stil clasic, se desf─â┼čura ├«n cinci volume, iar deasupra intr─ârii st─âtea scris, ca ┼či ast─âzi: ÔÇ×Sciintele basa veritatiiÔÇť. Piatra de temelie avea s─â fie pus─â la 1 iunie 1865, ├«ntr-un cadru festiv.

Imagina┼úi-v─â un t├«n─âr venind zi de zi, timp de doi ani, la cursurile care se ┼úineau la parterul acestei cl─âdiri. Asta pentru c─â primul nivel fusese realizat ├«ntr-un singur an, iar etajul nu avea s─â fie finalizat nici peste trei-patru ani. ├Än plus, odat─â cu ├«ncheierea construc┼úiei, sala de festivit─â┼úi avea s─â fie folosit─â pentru ├«ntruniri politice, ceea ce a produs un protest al directorului, care afirma c─â educa┼úia nu mai avea loc de politic─â. ┼×i tot ├«n acest imobil, adun─ârile opozi┼úiei dinaintea alegerilor din 1869 erau ÔÇ×sparteÔÇť de b─ât─âu┼či tocmi┼úi de fac┼úiunea aflat─â la putere ┼či, uneori, singura sc─âpare era fuga. Poate toate evenimentele v─âzute ├«n cl─âdire ┼či ├«n jurul s─âu i-au schimbat cumva perspectiva acelui t├«n─âr, pe numele s─âu Ion Luca Caragiale.

Imagina┼úi-v─â c─â s├«ntem ├«n 1877. Ploie┼čtii frem─âtau de agita┼úie ÔÇô ora┼čul se preg─âtea s─â ├«┼či primeasc─â poate cei mai importan┼úi oaspe┼úi din istoria sa. Era vorba de familia imperial─â rus─â, ├«n frunte cu ┼úarul Alexandru al II-lea, ├«mpreun─â cu ├«ntreaga lor suit─â. Ace┼čtia veneau pentru a fi mai aproape de frontul ruso-turc ┼či pentru a comanda o┼čtirile care treceau la sud de Dun─âre. Etajul Gimnaziului r─âm─âsese la func┼úia sa original─â, ├«ns─â parterul fusese transformat ├«n s─âli de mas─â pentru ofi┼úerii ru┼či. Uniforme intrau ┼či ie┼čeau din cl─âdire, pa┼či de cizme caden┼úau pe culoare, iar franceza se auzea ├«n fiecare camer─â. ├Än gr─âdina din fa┼úa cl─âdirii era ridicat un cort alb, unde se oficiau slujbe religioase pentru militarii din armata Imperiului ┼óarist.

Anii au trecut, iar Gimnaziul (devenit Liceul ÔÇ×Sfin┼úii Petru ┼či PavelÔÇť) s-a mutat, ├«n 1898, ├«ntr-un local mai central ┼či ├«nc─âp─âtor. ├Än vechea cl─âdire a func┼úionat ulterior ┼čcoala normal─â, din nou liceul (├«n timpul ocupa┼úiei germane), internatul, inspectoratul ┼či o cantin─â. Din 1970, a devenit sediul Muzeului de Istorie ┼či Arheologie Prahova, iar lucr─ârile de consolidare ┼či restaurare au readus cl─âdirea aproape de aspectul s─âu ini┼úial. Pove┼čtile au trecut ┼či nu pot fi ├«nchise ├«n vitrinele muzeului. Dar pot fi libere ├«n imagina┼úia oric─âruia dintre noi. Biletul este gratis. 

Lucian Vasile scrie pe www.RepublicaPloiesti.net.

Foto: C. Moraru

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
Rom├ónii, la fel de ÔÇ×aten┼úiÔÇŁ cu mediul ca francezii ├«n urm─â cu 30 de ani. Cum se comport─â acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chi┼čtoacele pe plaj─â, PET-urile ├«n ape ┼či se comportau exact ca rom├ónii ├«n anul 2022. ├Äntre timp, lucrurile s-au schimbat radical ├«n Fran┼úa
image
M─ârturiile ┼čoferi┼úei care a omor├ót patru muncitori la Ia┼či. Femeia spune c─â n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.