Grigore Ionescu, strada și omul

Publicat în Dilema Veche nr. 397 din 22-28 septembrie 2011
De spus încă o dată jpeg

Cînd străzile din Bucureşti poartă numele unor personalităţi, acestor plăcuţe le lipsesc indicaţiile despre datele biografice, iar identificarea locului pe care omul l-a ocupat în societatea contemporană este cîteodată greşită. N. Bălcescu şi Gh. Brătianu sînt calificaţi drept oameni politici, deşi importanţa lor ca istorici întrece rolul lor politic. Un distins orientalist, C. Daniel, confundat cu paşoptistul Rosenthal, trece drept pictor (!). Altă confuzie, între C.A. Rosetti şi Al. Rosetti, îl face pe primul „filolog şi academician“ (!!). 

În cartierul Lacului Tei, colţ cu „Maica Domnului“, există o stradă „Grigore Ionescu“. Numele, aşa de obişnuit, aşa de ţărănesc, nu găseşte ecou decît în memoria unui grup de intelectuali care au avut norocul de a-l întîlni, mai ales dintre foştii elevi ai profesorului de la Facultatea de Arhitectură. Arhitect şi istoric al arhitecturii, Grigore Ionescu (1904-1992) are nevoie să fie mai bine cunoscut. Pînă la urmă, alegerea unor asemenea nume are tocmai rostul de a instrui şi de a propune un model moral. Cine-şi aduce aminte de sensibilitatea radiantă şi de generozitatea omului pentru care această pagină este neîncăpătoare e dator să spună şi altora cine a fost Grigore Ionescu. 

Născut la Floreşti-Prahova, unde tatăl său era şef de gară, tînărul şi-a întregit studiile la Roma, între 1931-1933. De atunci datează lucrarea despre bisericile din Ravenna şi prieteniile care-l vor însoţi toată viaţa. Cu D.M. Pippidi şi M. Berza, a căror mărturie despre această legătură trainică a supravieţuit în corespondenţa lor. Tot aşa, cu confraţi ca Richard Bordenache, N. Cucu şi Ştefan Balş. 

Din activitatea sa de constructor reţin aici numai sanatoriul TBC de la Bârnova şi, în Bucureşti, clădirea Facultăţii de drumuri şi poduri de la Institutul de Construcţii, precum şi spitalul care azi se cheamă, după numele unui pediatru fondator de şcoală, Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu“; („Emilia Irza“, al cărei nume l-a purtat multă vreme, fusese îngropată ca eroină a clasei muncitoare în 1945, după o mare manifestaţie comunistă). În schimb, el a scris cea dintîi Istorie a arhitecturii româneşti (1937, cu prefaţă de N. Iorga), operă la care a revenit de mai multe ori prin amplele sinteze de mai tîrziu. Ca dascăl, a hotărnicit întregul domeniu şi a educat generaţii de specialişti, unii dintre ei ducînd mai departe, ca profesori la rîndul lor, acest învăţămînt. 

Lui i se datorează salvarea şi publicarea unei părţi din arhiva lui Lecomte du Noüy, pe care arhitectul francez o încredinţase lui Al. Tzigara-Samurcaş şi din care se înţeleg secretele de atelier ale unei mari activităţi de restaurare a monumentelor istorice româneşti. 

El este autorul Ghidului istoric şi artistic din 1938, indispensabil în literatura despre Bucureşti. Mă întreb de ce nici o editură nu s-a gîndit încă să reediteze cartea, din care ne putem da seama cît s-a pierdut din capitala lui Carol al II-lea. Este şi expresia devotamentului cu care Grigore Ionescu a iubit acest oraş. 

Semnătura lui este prima dintre cele cinci de pe memoriul din decembrie 1984 care a căutat să împiedice distrugerea Văcăreştilor. Era firesc ca, în 1990, cînd s-a refăcut Comisia Monumentelor Istorice – datorită energiei arheologului Radu Popa –, Grigore Ionescu să fie preşedintele ei, în semn de recunoştinţă pentru tot ce realizase ca să înjghebe la noi o cultură a patrimoniului. 

Respectul cordial de care se bucura din partea colegilor străini se vede din faptul că devenise membru al Institutului Internaţional al Castelelor. 

Să nu se uite, de asemenea, că, violonist, a făcut în tinereţe critică muzicală sub pseudonim („Ivan Jaleş“!) şi că, încă în ultimii ani, a tradus din poeţi ca Pierre Emmanuel şi Gabriel Marcel, tălmăciri rămase în caietele sale inedite. O mare pictură barocă (o copie după Iudita şi Holofern de Alessandro Allori, dacă nu mă înşel) şi o gravură franceză din secolul al XVIII-lea îi împodobeau locuinţa. 

Înzestrării artistice i-au corespuns modestia şi cinstea care formau originalitatea acestui caracter. Cea mai bună parte a generaţiei sale se cuvine să fie reprezentată prin amintirea sa. Aşa că strada pe care Internetul o semnalează numai pentru Jerry’s Pizza constituie un omagiu meritat.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
Ce avere are „Lupul de la Rutieră”. Soția sa, fost viceprimar, conduce afaceri prospere la Râșnov
„Lupul de la Rutieră” a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Soția sa a fost viceprimar al orașului Râșnov și conduce afaceri prospere, care le-au permis să cumpere case și terenuri
image
Revelațiile unor unguri în România. „Până la urmă, m-am înșelat în privința Transilvaniei și a lor”
Zsolt și Daniel sunt doi tineri din Ungaria care au vizitat pe rând România și au vorbit despre surprizele pe care le-au avut în momentul în care au ajuns să cunoască români și chiar să-și facă prieteni.
image
Care sunt cele 3 zodii care mint fără nicio remuşcare
Din punct de vedere al horoscopului există zodii care sunt mai mult sau mai puţin predispuse a se regăsi pe lista mincinoşilor.

HIstoria.ro

image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.
image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.