Gr─âdina Public─â a Ploie┼čtilor de alt─âdat─â

Lucian Florin VASILE
Publicat în Dilema Veche nr. 495 din 8-14 august 2013
Gr─âdina Public─â a Ploie┼čtilor de alt─âdat─â jpeg

Semnifica┼úia unui loc ├«n mentalul unei comunit─â┼úi este dat─â de leg─âtura afectiv─â dintre spa┼úiu ┼či experien┼úele oamenilor. Ciudat lucru cum, pentru ploie┼čtenii de acum 70-80 de ani, Gr─âdina Public─â reprezenta un reper esen┼úial al urbei, iar ast─âzi ea nu mai exist─â dec├«t ├«n paginile c─âr┼úilor de istorie local─â. ┼×ters ├«n urma unei sistematiz─âri comuniste, vechiul loc de ├«nt├«lniri a fost martorul unor decade tumultuoase, cu lupte politice, pove┼čti de dragoste, asasinate ┼či tropot de cizme militare.

Spa┼úiul din fa┼úa actualului sediu central al Po┼čtei este ast─âzi parte a Centrului Civic, unde se organizeaz─â evenimente culturale. ├Än mijloc se afl─â bustul poetului Nichita St─ânescu. P├«n─â la sf├«r┼čitul secolului al XIX-lea, pia┼úeta creat─â ├«n mod organic ┼či, par┼úial, haotic avea o func┼úie preponderent comercial─â. Zona cap─ât─â o mare importan┼ú─â dup─â ce, pe latura estic─â, a fost ridicat Palatul B─âilor Municipale, devenind mai apoi ┼či cap─âtul dinspre centru al bulevardului care asigur─â leg─âtura cu Gara de Sud, unul dintre cele mai importante noduri feroviare din Vechiul Regat. ├Än timpul mandatului lui C. Iennescu, se decide reamenajarea spa┼úiului ┼či acesta este cur─â┼úat, se planteaz─â pomi, se taie c├«teva alei ┼či se ├«nconjoar─â toat─â insula cu un gard de fier forjat. Chiar ├«n mijlocul spa┼úiului verde a fost amplasat─â F├«nt├«na lui Atlas, reprezentat ├«n toat─â for┼úa sa, ┼úin├«nd ├«n spate un vas din care curge ap─â. Statuia a ajuns repede un subiect de ┼čicane politice deoarece titanul era reprezentat nud. Atunci c├«nd liberalii c├«┼čtigau alegerile, Atlas era ├«ntors cu spatele spre casele conservatorilor, iar c├«nd situa┼úia se inversa, sculptura era ├«ntoars─â spre re┼čedin┼úele perdan┼úilor.

├Än perioada interbelic─â, gr─âdina a ajuns locul de ├«nt├«lnire al ├«ndr─âgosti┼úilor, dar ┼či al diferi┼úilor punga┼či ┼či mici infractori din Ploie┼čti. Copacii crescuser─â ┼či asigurau o anumit─â discre┼úie celor ce se plimbau prin gr─âdin─â, iar locul era central ┼či u┼čor accesibil. ├Än acela┼či timp, insula de verdea┼ú─â devenise nepotrivit─â pentru ora┼č, prin aspectul s─âu din ce ├«n ce mai ne├«ngrijit, ┼či st├«njenea circula┼úia care se m─ârise considerabil. ┼×tiind c─â ploie┼čtenii totu┼či sus┼úineau p─âstrarea Gr─âdinii Publice, autorit─â┼úile au trecut la o m─âsur─â radical─â: ├«ntr-o singur─â noapte, din martie 1936, tot spa┼úiul a fost distrus, copacii ÔÇô t─âia┼úi, statuia ÔÇô mutat─â, iar gardul ÔÇô eliminat. ├Än ciuda tuturor protestelor (┼či au fost!), primarul a mers mai departe cu proiectul ├«nceput ┼či, ├«n locul gr─âdinii, a amenajat un scuar modern, dup─â planurile arhitectului Petre Popovici, ├«n mijlocul c─âruia a fost a┼čezat bustul lui I.G. Duca, ├«ntreg spa┼úiul primind numele politicianului.

Moartea cere moarte. Dac─â Duca a c─âzut r─âpus de gloan┼úe ├«n 1933 la picioarele nicadorilor, pe 22 septembrie 1939, ├«n fa┼úa bustului s─âu din Ploie┼čti s├«nt depuse cadavrele celor doi legionari uci┼či din ordinul lui Carol al II-lea, ca r─âzbunare pentru asasinarea lui Armand C─âlinescu. Acesta este motivul pentru care, dup─â venirea Mi┼čc─ârii Legionare la putere, scuarul va primi numele de ÔÇ×22 septembrieÔÇť, nu ├«nainte de a fi ÔÇ×cur─â┼úatÔÇť de bustul lui I.G. Duca. ├Än anii r─âzboiului, aici a fost locul unde se desf─â┼čurau paradele militare rom├óno-germane: trupele veneau pe bulevard, d─âdeau onorul autorit─â┼úilor care ├«i a┼čteptau ├«n fostul scuar ┼či continuau s─â defileze spre Catedrala Sf. Ioan. Dup─â r─âzboi, scuarul a primit un nou bust, ├«n acord cu noul regim ÔÇô de aceast─â dat─â, ┼×tefan Gheorghiu, militantul socialist mort ├«n 1914.

├Äntreaga zon─â a fost ┼čtears─â ├«n 1959, ├«n cadrul politicii de sistematizare a ora┼čului ┼či de ÔÇ×dezbr─âcareÔÇť a acestuia de arhitectura ÔÇ×burghezo-mo┼čiereasc─âÔÇť. Cl─âdirile de pe laturile de nord, sud ┼či est au fost demolate ┼či ├«n locul lor au fost ridicate blocuri. ├Äntreaga configura┼úie a zonei a fost schimbat─â. Gr─âdina ┼či scuarul ie┼čiser─â din cotidian ┼či intraser─â ├«n istorie.

Lucian Florin Vasile scrie pe www.AtunciSiAcum.blogspot.com / www.RepublicaPloiesti.net.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
Rom├ónii, la fel de ÔÇ×aten┼úiÔÇŁ cu mediul ca francezii ├«n urm─â cu 30 de ani. Cum se comport─â acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chi┼čtoacele pe plaj─â, PET-urile ├«n ape ┼či se comportau exact ca rom├ónii ├«n anul 2022. ├Äntre timp, lucrurile s-au schimbat radical ├«n Fran┼úa
image
M─ârturiile ┼čoferi┼úei care a omor├ót patru muncitori la Ia┼či. Femeia spune c─â n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.