Grădina Publică a Ploieştilor de altădată

Lucian Florin VASILE
Publicat în Dilema Veche nr. 495 din 8-14 august 2013
Grădina Publică a Ploieştilor de altădată jpeg

Semnificaţia unui loc în mentalul unei comunităţi este dată de legătura afectivă dintre spaţiu şi experienţele oamenilor. Ciudat lucru cum, pentru ploieştenii de acum 70-80 de ani, Grădina Publică reprezenta un reper esenţial al urbei, iar astăzi ea nu mai există decît în paginile cărţilor de istorie locală. Şters în urma unei sistematizări comuniste, vechiul loc de întîlniri a fost martorul unor decade tumultuoase, cu lupte politice, poveşti de dragoste, asasinate şi tropot de cizme militare.

Spaţiul din faţa actualului sediu central al Poştei este astăzi parte a Centrului Civic, unde se organizează evenimente culturale. În mijloc se află bustul poetului Nichita Stănescu. Pînă la sfîrşitul secolului al XIX-lea, piaţeta creată în mod organic şi, parţial, haotic avea o funcţie preponderent comercială. Zona capătă o mare importanţă după ce, pe latura estică, a fost ridicat Palatul Băilor Municipale, devenind mai apoi şi capătul dinspre centru al bulevardului care asigură legătura cu Gara de Sud, unul dintre cele mai importante noduri feroviare din Vechiul Regat. În timpul mandatului lui C. Iennescu, se decide reamenajarea spaţiului şi acesta este curăţat, se plantează pomi, se taie cîteva alei şi se înconjoară toată insula cu un gard de fier forjat. Chiar în mijlocul spaţiului verde a fost amplasată Fîntîna lui Atlas, reprezentat în toată forţa sa, ţinînd în spate un vas din care curge apă. Statuia a ajuns repede un subiect de şicane politice deoarece titanul era reprezentat nud. Atunci cînd liberalii cîştigau alegerile, Atlas era întors cu spatele spre casele conservatorilor, iar cînd situaţia se inversa, sculptura era întoarsă spre reşedinţele perdanţilor.

În perioada interbelică, grădina a ajuns locul de întîlnire al îndrăgostiţilor, dar şi al diferiţilor pungaşi şi mici infractori din Ploieşti. Copacii crescuseră şi asigurau o anumită discreţie celor ce se plimbau prin grădină, iar locul era central şi uşor accesibil. În acelaşi timp, insula de verdeaţă devenise nepotrivită pentru oraş, prin aspectul său din ce în ce mai neîngrijit, şi stînjenea circulaţia care se mărise considerabil. Ştiind că ploieştenii totuşi susţineau păstrarea Grădinii Publice, autorităţile au trecut la o măsură radicală: într-o singură noapte, din martie 1936, tot spaţiul a fost distrus, copacii – tăiaţi, statuia – mutată, iar gardul – eliminat. În ciuda tuturor protestelor (şi au fost!), primarul a mers mai departe cu proiectul început şi, în locul grădinii, a amenajat un scuar modern, după planurile arhitectului Petre Popovici, în mijlocul căruia a fost aşezat bustul lui I.G. Duca, întreg spaţiul primind numele politicianului.

Moartea cere moarte. Dacă Duca a căzut răpus de gloanţe în 1933 la picioarele nicadorilor, pe 22 septembrie 1939, în faţa bustului său din Ploieşti sînt depuse cadavrele celor doi legionari ucişi din ordinul lui Carol al II-lea, ca răzbunare pentru asasinarea lui Armand Călinescu. Acesta este motivul pentru care, după venirea Mişcării Legionare la putere, scuarul va primi numele de „22 septembrie“, nu înainte de a fi „curăţat“ de bustul lui I.G. Duca. În anii războiului, aici a fost locul unde se desfăşurau paradele militare româno-germane: trupele veneau pe bulevard, dădeau onorul autorităţilor care îi aşteptau în fostul scuar şi continuau să defileze spre Catedrala Sf. Ioan. După război, scuarul a primit un nou bust, în acord cu noul regim – de această dată, Ştefan Gheorghiu, militantul socialist mort în 1914.

Întreaga zonă a fost ştearsă în 1959, în cadrul politicii de sistematizare a oraşului şi de „dezbrăcare“ a acestuia de arhitectura „burghezo-moşierească“. Clădirile de pe laturile de nord, sud şi est au fost demolate şi în locul lor au fost ridicate blocuri. Întreaga configuraţie a zonei a fost schimbată. Grădina şi scuarul ieşiseră din cotidian şi intraseră în istorie.

Lucian Florin Vasile scrie pe www.AtunciSiAcum.blogspot.com / www.RepublicaPloiesti.net.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.