Folosinţa şi frumuseţea

Publicat în Dilema Veche nr. 529 din 3-9 aprilie 2014
Folosinţa şi frumuseţea jpeg

Necontenita străduinţă a Dilemei vechi de a urmări pierderile suferite de oraşul nostru de-a lungul timpului, pînă la cele a căror oprire o cerem în fiecare săptămînă, s-a văzut şi prin articolul lui Andrei Pleşu „Un oraş asasinat: Bucureştiul“, 16-22 ianuarie. Era vorba de albumul Bucureşti demolat, în care Şerban Bonciocat, Hanna Derer şi Corina Popa au editat o arhivă clandestină de fotografii, mărturie a devastării săvîrşite acum 30 de ani, cînd Ceauşescu visa o Capitală nouă (sau chiar două!). Editorialul din Dilema veche era prima semnalare – vor urma, desigur, şi altele – a acestei cărţi care ne îndurerează şi ne uimeşte. Un student la Istoria Artei, al cărui nume, Cristian Bonciocat, va fi amintit cu recunoştinţă, a murit la 20 de ani, în 1984, după ce a fotografiat clădiri din vechiul Bucureşti care erau condamnate la „sistematizare“. Am numărat fotografiile păstrate: sînt peste 200! Această serie, curmată dramatic, reprezintă un document extraordinar. Nu e numai istorie, fiindcă asistăm astăzi la continuarea nimicirilor. Cine ia în mînă cartea îşi dă seama ce şi cît ni s-a furat, dar totodată înţelege că năzuinţa „împuşcatului“ se apropie, sub ochii noştri, de realizare.

Acum cinci ani, admirabilul artist Dan Dinescu alcătuise o altă colecţie de imagini, Farmecul discret al Bucureştilor, unde apar, în alb-negru, unele fotografii din anii 1983-1984, adică din aceeaşi vreme, iar casele care figurează acolo, din Calea Rahovei, strada Arionoaiei şi cartierul Uranus, au dispărut şi ele, ca şi cele pe care le găsim în arhiva Bonciocat. Aici, ele sînt precedate de o introducere de Hanna Derer, un model de prezentare a istoriei oraşului, cu extinderea lui în spaţiu şi cu justificarea valorii pe care au căpătat-o zonele distruse pe măsură ce ele au rămas cele mai vechi.

A parcurge itinerariile propuse, a citi comentariile la fiecare fotografie şi planurile de la sfîrşitul volumului, descifrînd conexiunile de la un cartier la altul, este un exerciţiu în descoperirea Bucureştilor aşa cum s-au format într-a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Aşa cum sînt întreţesute imaginile, ele sugerează diverse lecturi, chiar alături de aceea a profesionistului arhitect. În primul rînd, documentează acţiunea distructivă: sînt case care au fost surprinse chiar în toiul demolării, cu ferestrele smulse sau cu tabla de pe acoperiş îngrămădită jos, în curte (pp. 83, 90, 105, 115, 129, 159 etc). Alte fotografii evocă viaţa cotidiană patriarhală, înainte de a fi atacată (pp. 52, 57, 84, 149) sau, ca la p. 102, un afiş politic (electoral, 1946?): „Vrem socializarea mijloacelor de producţie“. Pe strada Izvor, să fi fost uitat acolo cu zecile de ani, după naţionalizare? Poate un semn de indiferenţă faţă de directivele de partid. Sau ca un certificat de lealitate, pentru protecţia locatarilor. Pentru a data o clădire mai precis decît cu epoca străzii, cînd anno Domini n-a fost înscris deasupra uşii, ar fi posibil să se recurgă la detalii caracteristice, de pildă „grădina de iarnă“, ca în str. Sapienţei nr. 4, fiindcă sera era un element frecvent în structura caselor din jurul lui 1900. De asemeni, la nr. 33 din str. Sf. Apostoli se observă o nişă situată între cele două perechi de ferestre orientate către stradă, însă rolul său a fost declarat „imposibil de identificat“. O casă de pe str. Grigore Alexandrescu, la nr. 28, are faţada la fel, numai cu două ferestre, şi nişa cu fronton nu a pierdut statueta feminină pe care o adăpostea, deci vîrsta trebuie să fie aceeaşi, poate şi arhitectul. Existenţa unor adevărate palate neoclasice, uitate de atunci (Splaiul Independenţei nr. 19-21, superb; str. Izvor nr. 23, sau Sfinţii Apostoli nr. 2), ne face să regretăm că nu sîntem în stare să le identificăm. Ele ar fi revelatoare pentru biografia proprietarilor, care şi-au avut probabil locul în viaţa ţării. Cele mai atrăgătoare imagini sînt ale unor palazzine, de dimensiuni mai puţin impunătoare, dar a căror decoraţie era de un farmec nespus. Cititorului care va răsfoi această carte îi recomand adresele la care ele au fost odinioară: Jupiter nr. 1, Libertăţii nr. 3, Ecoului nr. 43 sau Salvatorului nr. 25. Cine se mai îndoieşte că Ceauşescu merita împuşcat? „La o casă sînt două lucruri: folosinţa şi frumuseţea. Cea dintîi îi aparţine stăpînului, cealaltă este a ta, a mea, a noastră a tuturor.“ Aceste cuvinte ale lui Victor Hugo, alese ca motto al volumului, arată că distrugerea nesocoteşte un drept public. 

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Rațele alergătoare indiene, folosite în România în loc de pesticide: „Au curățat, într-o săptămână, 1.200 mp”
O tânără din Sibiu, designer de permacultură, a implementat mai multe proiecte în care rațele indiene au fost folosite pentru „combaterea dăunătorilor, de către unele familii sau restaurante care au dorit să producă, ecologic, alimente pe proprietățile lor”.
image
O modificare facială ar putea fi un semn de cancer pulmonar, spun pneumologii
Potrivit unui studiu din 2022, cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer din România,12.122 de pacienții fiind diagnosticați în fiecare an. De asemenea, tot el cauzează şi cele mai multe decese - 10.779 pe an.
image
Coreea de Nord spune că declarația nucleară emisă de China, Japonia și Coreea de Sud îi încalcă grav suveranitatea. „Este o bătaie de joc și o înșelătorie...”
Luni, după ce la Seul, în cadrul unui summit tripartit, China, Japonia și Coreea de Sud au discutat despre programul de înarmare nucleară al Coreei de Nord, Phenianul a anunțat că intenționează să lanseze un alt satelit de spionaj în zilele următoare.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.