Fîntîna lui Ştefan

Mişu CHIRUC
Publicat în Dilema Veche nr. 346 din 30 septembrie - 6 octombrie 2010
Fîntîna lui Ştefan jpeg

Într-un îndepărtat sat nemţean, Pietrosu din comuna Oniceni, viaţa se desfăşoară liniştită, poate prea liniştită. Localnicii au auzit de turismul rural, dar nu pot crede că cineva le va putea vizita satul şi va dori să locuiască în casele lor curate, dar sărăcăcioase. Cei care caută să-şi petreacă vacanţele la ţară vor o schimbare a ambientului, o apropiere de natură, de viaţa tradiţională şi un contact cu lumea locală. Comuna Oniceni poate deveni o destinaţie care să ofere toate aceste lucruri. Printre resursele locale cu care se poate lăuda este şi Fîntîna lui Ştefan cel Mare şi Sfînt din satul Pietrosu. 

În urma bătăliei de la Racova, cunoscută şi sub denumirea de Bătălia de la Podul Înalt, din anul 1476, domnitorul Ştefan cel Mare se retrage cu oştirea, pentru refacere şi popas, pe locul numit Şes Pietrosu, astăzi zona comunei Oniceni. În acest loc se taie pădurea, se amenajează un fort de apărare şi se sapă un izvor pentru a asigura apa necesară oamenilor şi cailor. Oştirea rămîne aici vreme de două săptămîni. Locul şi izvorul au rămas cunoscute în tradiţia populară sub numele de Fîntîna lui Ştefan cel Mare. 

Cu timpul, izvorul nu a mai fost îngrijit şi amenajat, locul transformîndu-se într-o mlaştină periculoasă pentru oameni şi animale; tradiţia populară afirmă chiar că o turmă numeroasă de bivoli ar fi intrat în ea şi nu a mai putut fi scoasă. 

Înainte de Primul Război Mondial, mlaştina a fost asanată, iar izvorul – amenajat şi protejat cu o construcţie placată cu marmură – a primit oficial numele de Fîntîna lui Ştefan cel Mare. 

În 1944, la trecerea armatei sovietice, construcţia a fost prădată şi distrusă. 

Fîntîna a fost reamenajată în 1970, prin grija parohiei Oniceni, realizîndu-se un bazin pentru captarea apei şi un foişor din lemn acoperit cu tablă pentru protejarea bazinului. În interiorul foişorului s-a montat o cruce din beton. 

Vechimea locului este atestată doar de crucea de pe lespedea de piatră din apropiere şi de amintirile bătrînilor: legende şi poveşti, e drept uneori cu înflorituri, ca să placă nepoţilor. 

Prima atestare documentară a Oniceniului datează din 10 ianuarie 1467, cînd este amintit ca hotar al satului Mărmureni. Ulterior, Oniceni este menţionat într-un document din 17 februarie 1483, prin care Ştefan cel Mare a dat verilor Giurgea Oniceanul şi Ion Oniceanul jumătate din satul Oniceni. 

Viaţa comunei şi a satelor componente nu s-a schimbat mult faţă de odinioară, dar ele se pregătesc pentru vremuri mai bune – şi aici am putea aminti cîteva iniţiative locale. 

În Valea Enei funcţionează, de pildă, o mică fabrică de asamblat avioane de agrement pentru străini şi români, aparţinînd unui fiu al satului, Vasile Pricopie, care, după o experienţă în Dresda, a convins doi investitori germani să facă această investiţie. Viorel Sărdariu, un alt localnic, cunoscut întreprinzător particular în zonă, a făcut aici o fermă de struţi. După ce a muncit mulţi ani prin „străini“ – în construcţii – şi a reuşit să adune nişte bani, a cumpărat un grajd dezafectat al fostului CAP din Valea Enei, amenajînd această fermă. Edilii comunei folosesc legendele locului ca să atragă finanţări nerambursabile. Dacă fîntîna din satul Pietrosu va fi recunoscută drept arie naturală protejată, cresc şansele să fie asfaltate drumurile pietruite din comună. Ei vor acum să valorifice mitul şi să obţină o finanţare europeană de 2,5 milioane de euro, pentru reabilitarea a 9,5 kilometri de drum şi construirea unui centru social. Localnicii promit că vom mai auzi de aceste locuri retrase şi că se vor strădui să transforme zona lor în destinaţie turistică. 

Mişu Chiruc este preşedintele filialei ANTREC din judeţul Neamţ.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.