Ferentari

Publicat în Dilema Veche nr. 447 din 6-12 septembrie 2012
Ferentari jpeg

Titlul acestei rubrici, „SOS Bucureşti“, a căpătat, pentru cei care o urmăresc de vreo şase ani, înţelesul unei rugăminţi ca să fie păstrate acele colţuri de oraş care mai amintesc de trecutul în care s-au născut. Urgenţa disperată a apelurilor pe care le citiţi în fiecare săptămînă se justifică prin amploarea acţiunii de demolare şi reconstrucţie prin care numeroase iniţiative particulare s-au apucat să transforme centrul Capitalei. În afară de semnalarea unor cazuri în care istoria locală, deşi anevoie de reconstituit, produce argumente pentru a cruţa casa condamnată, au apărut aici diverse mărturii uitate despre Bucureştii din ultimele două secole. Erau astfel evocate nu numai peisajul urban, ci condiţiile de trai, contrastul dintre ambiţiile modernizării şi primitivismul majorităţii locuitorilor. Dacă, în sfîrşit, s-a statornicit un echilibru care constituia personalitatea distinctă a oraşului – cînd? sîntem nevoiţi a ne opri la perioada interbelică –, în situaţia actuală zone şi clădiri caracteristice pentru acea identitate sînt pe cale de a dispărea. Dar nevoia de intervenţie, cînd o casă veche şi frumoasă e lăsată să piară din neglijenţa voită a proprietarilor, se simte şi cînd sărăcia duce la insule dezolante în cartiere defavorizate. Problema se pune acolo exact invers şi intervenţia ar trebui să vizeze lichidarea unor asemenea zone de mizerie concentrată şi integrarea locuitorilor în oraşul mai larg. Degradarea acelor cartiere nu se datorează vechimii, ele fiind relativ recente, ci standardului, redus din pornire, al locuinţelor, suprapopulării şi subdotării cu utilităţi domestice. Fără exagerări patetice, un SOS este, deci, îndreptăţit.

De aceea, astăzi va fi vorba de Aleea Livezilor. Tot ce urmează am aflat din lucrarea Comunităţi ascunse. Ferentari, coordonator Florin Botonogu, publicată la Editura Expert (Bucureşti, 2011). Îi sînt îndatorat domnului arhitect Cătălin Berescu, autorul capitolului care, în această carte de sociologie, a adus descrierea urbanistică a zonei şi informaţia despre condiţiile de locuire.

Ansamblul de 46 de blocuri cercetat sub numele de Aleea Livezilor se găseşte în sectorul 5, între Şoseaua Giurgiului şi Calea Rahovei, la sud de Prelungirea Ferentari, fiind aşadar situat în apropierea mahalalei Veseliei, care reprezintă un reper literar datorat piesei lui G.M. Zamfirescu Domnişoara Nastasia. Altă referinţă literară ar putea fi Bolintineanu, în versurile căruia, cu răsunet de tobă, intrau „ferentarii“ lui Mihai Viteazul (numele unor lăncieri cuirasaţi). Cartierul s-a dezvoltat „în spatele unui prim rînd de străzi scurte, tipice pentru mahalaua bucureşteană, cu locuinţe joase şi dense, amplasate pe loturi mici“. În anii 1970-1976, construirea blocurilor urmărea crearea unui cartier-dormitor pentru zona industrială învecinată, care astăzi este „aproape integral abandonată“. S-a creat, după 1989, un „slum“, adică un spaţiu de locuire invadat de nişte persoane fără drept de proprietate, cărora, în consecinţă, nu li se pot instala electricitate şi apă curentă. E o problemă legală obişnuită în Lumea a Treia. În loc să fie demolate – după un proiect dinainte de Revoluţie –, căminele părăsite de muncitori au fost ocupate, mai mult sau mai puţin abuziv, de către migranţi rurali, şomeri sau diverşi homleşi. Căutarea unor origini mai vechi pentru această populaţie poate numai să explice prezenţa majoritară a romilor: într-adevăr, se pare că locuitorii din Mahalaua Calicilor şi din Ţigănia Mitropoliei s-au scurs spre sud, pe măsură ce, în secolele XVIII-XIX, dezvoltarea oraşului îi împingea către periferie. Totuşi, e de reţinut faptul că peste jumătate din locuitori au declarat că sînt veniţi aici după anul 2000. Cei care au primit o locuinţă de la Primărie nu reprezintă decît 4%, tot atîţia fiind foşti chiriaşi ai statului care au fost evacuaţi din case retrocedate vechilor proprietari. Doar 10% veniseră din 1980-1990.

Din punct de vedere economic, ca şi în privinţa nivelului de educaţie, se constată un amestec ciudat: aproape 30% dintre familii posedă un calculator cu Internet, dar gazele există în numai o şesime dintre gospodării. Încălzirea cu reşou electric sau cu aerotermă, ca fiind mai ieftină, este obişnuită în garsonierele confort 3 (concepute iniţial pentru nefamilişti), unde se înghesuie cîte trei (minimum) persoane. În schimb, televiziunea prin cablu este prezentă în 62,9% din cazurile luate în evidenţă! Garsonierele nu sînt singurul tip de locuinţă, există şi apartamente cu două camere. Blocurile sînt clădite din panouri prefabricate mari, pe modelul subsol + parter + 4 etaje. Aglomeraţia şi murdăria sînt de neînchipuit: „o treime dintre locuitori admit că aruncă gunoiul pe fereastră... ceilalţi îl duc lîngă bloc“. În aceste condiţii trăiesc aproximativ 100.000 de oameni. Din cauza ratei de criminalitate şi pentru a controla traficul de droguri, numărul poliţiştilor şi al jandarmilor, în Ferentari, este dublu faţă de celelalte cartiere din Bucureşti.

Reabilitarea acestui teritoriu dominat de mizerie şi inevitabila violenţă care însoţeşte mizeria ar trebui să fie pe agenda edililor noştri înainte de orice alt program ce urmăreşte „schimbarea la faţă“ a Capitalei. Un oraş trebuie să se dezvolte armonios, nu cu insule de lumea a treia pierdute în indiferenţa generală.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: L. Muntean

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

mihai bendeac
Culisele plecării lui Mihai Bendeac de la Antena 1. Actorul este la al doilea scandal cu postul TV
Mihai Bendeac a părăsit emisiunea „iUmor“ după 13 sezoane în care a făcut parte din juriu. Actorul a plecat și de la postul Antena 1, în urma unui conflict cu colegii din echipa de producție. Lucrurile nu sunt definitiv tranșate.
casa-locuinta-credit-imobiliare-cheie
O treime din români se așteaptă ca prețurile locuințelor să scadă semnificativ până în primăvară
O treime din români se așteaptă ca prețurile locuințelor să scadă semnificativ până în primăvara anului 2023, potrivit unui studiu realizat de storia.ro și OLX.
Vladimir Putin FOTO Getty Images
Va folosi Putin arma nucleară? Cum l-ar putea opri Occidentul să o facă
Vladimir Putin a demonstrat până acum că este un lider „relativ rațional”, astfel încât Occidentul trebuie să-l facă să înțeleagă, fără dubii, că folosirea armei nucleare în Ucraina ar însemna costuri mult mai mari decât avantaje, spune expertul în securitate europeană Iulia Joja.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.