Fără frîne

Publicat în Dilema Veche nr. 464 din 3-9 ianuarie 2013
De spus încă o dată jpeg

De cîte ori trebuie să vă spun că sîntem un oraş călcat în picioare? Nesimţirea investitorilor imobiliari şi a arhitecţilor care le acceptă (le caută) comenzile distruge casă cu casă şi stradă cu stradă ceea ce mai rămăsese din Bucureşti. Un mesaj alarmant a venit zilele trecute cînd am fost informat de lucrările care au început în zona dintre Piaţa Amzei şi Ateneu. Acolo, pe strada George Enescu (fostă Kuibîşev, fostă Lahovary), este în pericol vila de la nr. 11, despre care am scris de mai multe ori (ultima dată acum o lună, cînd primisem din Franţa rugămintea de a atrage atenţia asupra acestui palat în paragină). Poate că a avut efectul contrar, fiindcă s-au demolat faţada de la nr. 13, ca şi zidul dintre cele două case învecinate, pentru a întinde spaţiul viran pe care urmează să se înalţe o clădire de birouri înaltă de 9 (nouă!) etaje, dintre care cele trei din vîrf în retragere, mezanin, parter, plus nu mai puţin de trei subsoluri (probabil pentru parcarea maşinilor ce se vor înghesui pe această stradă strîmtă).

Vin de la faţa locului, unde m-am ciorovăit cu un nene de la serviciul de pază, care a chemat poliţia fiindcă am încălcat „o proprietate privată“ (cuvinte pe care le pronunţa foarte greu). Adică am găsit poarta deschisă şi am intrat, după ce văzusem pancarta de pe gard anunţînd că va fi  „desfiinţat“ corpul secundar al imobilului. Dat fiind că acesta este legat prin construcţie de corpul principal, a trebuit să mă apropiu ca să înţeleg că nr. 11 B comunică prin nişte coridoare cu nr. 11 A. Prima întrebare a paznicului a fost de la ce instituţie sînt! Dacă n-ai o instituţie în spate eşti un nimeni.

Mentalitatea „tovarăşilor“... Au să ne îngroape înainte să vedem că s-a schimbat ceva.

Sînt nevoit să repet ce am mai scris despre aceste case. În 1893 s-a construit nr. 11, casa profesorului de la Medicină Cristea Ştefan Buicliu (1857-1918), medicul regelui Carol I. Din aceeaşi vreme data nr. 13, casa doctorului Constantin Istrati (1850-1918), chimist, academician, care a fost chiar primar al Bucureştilor. A doua ajunsese un restaurant... vezi, Doamne, spaniol! Apoi, după un incendiu, o ruină care, acum, a dispărut. Alături, casa Buicliu – în care Spaţiul Locativ plasase opt familii, cîte una în fiecare cameră – a rezistat destul de bine. Vîndută şi revîndută, nu mai avea alt locatar decît paznicul. Corpul secundar, care va fi retezat, fusese locuinţa servitorilor. Clădirea se întinde de-a lungul unei alei care face legătura cu Piaţa Amzei. Partea din faţă, cu balcon la etaj şi terasă la hoch-parter, care coboară în fosta grădină, corespunde ca eleganţă cu interiorul, unde o scară monumentală de marmură urca din hall către încăperile superioare, deasupra cărora se ridică un pod înalt, cu o interesantă structură de lemn. Proiectantul, care şi-a stabilit o perioadă de doi ani pînă la terminarea lucrării, făgăduieşte consolidarea corpului principal, care va fi restaurat, cu schimbarea destinaţiei sale (?). Mai departe, nr. 15-17, şi el părăsit de vreun an, a fost tot un restaurant, Casa Veche, şi o covrigărie. Nr. 19, înfipt în colţul îngust cu Mendeleev, este o bijuterie de arhitectură, în stilul baroc francez al lui Berindei, ceea ce indică aceeaşi vîrstă, din primii ani ai veacului al XX-lea. Din fericire, casa e încă locuită. Dacă celelalte ar fi una cu pămîntul nu e nici o pagubă, dar, judecînd după intenţiile afişate la nr. 11, viitoarele clădiri cărora li se face loc vor depăşi cu mult înălţimea caselor din jur. Unele au numai parter (de pildă, chiar peste drum, cea mai frumoasă, nr. 6, recent restaurată). În spate e deja un bloc înalt, construit pe jumătate, care stă aşa de doi ani.

În aceste condiţii, putem spune că restaurarea casei Buicliu, care era necesară, este răscumpărată prin ridicarea blocurilor cu care se va învecina. Nu există nici o disciplină a construcţiilor care să frîneze înmulţirea imobilelor de dimensiuni agresiv ambiţioase în Centrul Istoric. Istoric? Da, fiindcă din istoria mai veche a oraşului nu mai avem decît bisericile. Acel Bucureşti care s-a născut după Independenţă este tot ce se poate invoca drept raclă a relicvelor unui trecut de care nu ne-am despărţit încă.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Un român grobian la meciul Cîrstea – Kvitova: S-a rușinat și comentatorul Digi Sport VIDEO
Din păcate, avem huligani, nu doar pe arenele sportive din țară. Mai nou, niște indivizi dubioși ne fac de râs și afară!
image
Cea mai temută infractoare care a terorizat Spania e româncă. O armată de interlopi o asculta orbește
Tenace, ambițioasă și extrem inteligentă, dar nu în ultimul rând de o frumusețe răpitoare, ea a reușit să câștige toate războaiele cu bandele rivale.
image
Nou scandal sexual în universitate. „Profesorul de 67 de ani i-a propus să devină iubita lui. Să facă sex în fața unei minore“
Elaborarea unor Coduri de etică stricte privind hărțuirea sexuală în universitățile din România devine o prioritate, în contextul numărului din ce în ce mai crescut de astfel de cazuri care apar în spațiul public. Ultimul scandal de acest tip provine din Cluj-Napoca.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.