Dispare cartierul Buzești-Berzei!

Publicat în Dilema Veche nr. 363 din 27 ianuarie - 2 februarie 2011
Dispare cartierul Buzești Berzei! jpeg

Sub titlul ÔÇ×R─âsfoind presa (II)ÔÇť avertizam acum opt luni c─â se apropie ofensiva contra cartierului Buze┼čti-Berzei. Nu am de spus altceva despre aceast─â opera┼úie radical─â, ast─âzi, c├«nd ea continu─â, dup─â ce, de o s─âpt─âm├«n─â, de la r─âsp├«ntia Calea Grivi┼úei-Buze┼čti ┼či p├«n─â la vechea cl─âdire a Politehnicii de pe str. Dr. Polizu se ├«ntinde un maidan.

ÔÇ×Cu acela┼či dispre┼ú pentru istorie, ca ┼či pentru sentimentele popula┼úiei, de care au dat dovad─â cu prisosin┼ú─â ├«n ultimii ani, edilii bucure┼čteni au programat pentru anul acesta, din care abia a mai r─âmas jum─âtate, l─ârgirea str─âzilor Buze┼čti ┼či Berzei. O anun┼ú─â Adev─ârul ├«n edi┼úia de sear─â de la 11 mai ┼či ├«ntr-un articol ap─ârut a doua zi. Se va ├«ncepe, deci, croirea cu buldozerul a unei artere care ar fi s─â lege Pia┼úa Victoriei de Calea Plevnei. 

Proiectul exista din anii ÔÇÖ80. ├Änc─â o dat─â, vom asista la triumful postum al planurilor marelui urbanist care a fost Ceau┼čescu. Atunci, era vorba ca ambele laturi ale str─âzii Buze┼čti s─â cad─â sub loviturile demolatorilor; acum, se zice c─â va fi sacrificat doar frontul vestic, a┼čadar zona dinspre gar─â. Dup─â declara┼úiile Direc┼úiei pentru Cultur─â, Culte ┼či Patrimoniul Cultural Na┼úional a Municipiului, nu exist─â ├«nc─â avizul legal de declasare pentru cele trei monumente istorice condamnate. Acestea s├«nt, unul dup─â altul, fosta libr─ârie din col┼úul cu Calea Grivi┼úei, ├«mpreun─â cu fostul Cinema Feroviarul (ar─ât├«nd ca o fort─ârea┼ú─â ├«n ruinele c─âreia a crescut o vegeta┼úie luxuriant─â), Hotelul Marna ┼či, la nr. 5, c─âsu┼úa ├«n care s-au ad─âpostit vremelnic Veronica Micle ┼či ┬źEminul ei iubit┬╗. ├Än total, 80 de imobile ar trebui s─â dispar─â, dintre care numai cele trei au titlul care le-ar fi dat dreptul de a supravie┼úui. Urmeaz─â, de partea cealalt─â a C─âii Grivi┼úei, Pia┼úa Matache M─âcelaru (odinioar─â Stan ┼ó─âranu), construit─â la 1880, monument istoric ┼či ea. Dac─â distrugerea se va ad├«nci, ca toporul ├«n p─âdure, va veni ┼či r├«ndul fostului Cinema Dacia (Marconi), despre a c─ârui d─âr─âp─ânare inten┼úionat─â am scris. Adev─ârul este c─â, judec├«nd dup─â criterii obi┼čnuite ├«n alte capitale europene, valoarea cl─âdirilor pe care le vom pierde este totu┼či ├«ndoielnic─â, doar cu excep┼úia col┼úului Buze┼čti-Grivi┼úei, l─âsat de mult─â vreme ├«n ruin─â. 

Problema este alta. Desigur, dintre cele dou─â maluri ale albiei pe care o reprezint─â strada Buze┼čti, cel st├«ng, venind dinspre Pia┼úa Victoriei, este cel mai interesant. Dar ele ├«mpreun─â formau o unitate, sau, mai degrab─â, apar┼úineau aceluia┼či cartier cu Popa Tatu ┼či Calea Grivi┼úei, dac─â trec─âtorul ├«ntoarce spatele g─ârii ┼či se ├«ndreapt─â c─âtre centru. C─âsu┼úele ├«n care s-au aciuit c├«teva pr─âv─âlii de antichit─â┼úi ÔÇô nimic remarcabil, toate obiectele fiind resturile unor interioare burgheze, nici prea vechi, nici de soi ÔÇô seam─ân─â ca ├«n oglind─â cu frontul opus. Din momentul ├«n care o latur─â a str─âzii va fi reconstruit─â ┬źmodern┬╗, beton, sticl─â ┼či, cel pu┼úin, ┼čapte etaje, sub care se vor s─âpa inevitabile parkinguri, discrepan┼úa fa┼ú─â de acest fragment vetust al ora┼čului tradi┼úional va fi at├«t de strident─â ├«nc├«t va impune ┼či distrugerea, ├«n continuare, a zonei care dateaz─â din ultimii ani ai secolului al XIX-lea.  O adev─ârat─â catastrof─â este ├«ns─â desfiin┼úarea Pie┼úei Matache. O lovitur─â, nu numai pentru comunitatea care locuie┼čte ├«n ├«mprejurimi. Vine mult─â lume din tot ora┼čul, fiindc─â g─âse┼čte aici alimente mai ieftine ┼či prezentate ├«n forma de alt─âdat─â, dar mai curat. Ace┼čti oameni vor fi sili┼úi s─â cumpere de la Carrefour sau de la alte supermarketuri. E tocmai ce se dore┼čte: s├«ntem ├«mpin┼či ├«n secolul XXI cu picioare ├«n spate. A┼ča c─â o s─â dispar─â, de pild─â, firma ┬źLa omul bun┬╗, care vinde haine ┬źsecond-hand┬╗, dar cu precizarea ┬źmarf─â nou─â┬╗... Ultima pia┼ú─â a vechiului Bucure┼čti va pieri odat─â cu demolarea halei de acolo, c─âci de Pia┼úa Amzei nu mai poate fi vorba: ├«n dosul parapetelor care s-au ridicat se construie┼čte ├«nc─â un mall. Se des─âv├«r┼če┼čte ruptura ├«ntre or─â┼čeni ┼či ┼ú─ârani, cu consecin┼úe psihologice de a c─âror gravitate nu pare nimeni con┼čtient. Deja asta este alt─â ┼úar─â dec├«t aceea pe care o tot prosl─âvim la fiecare aniversare a Unirii sau a Independen┼úei. Fiindc─â asta ┼čtim cel mai bine s─â facem, s─â anivers─âm. De acum ├«nainte, va fi chiar alt popor.  ┼×i mai e ceva. Auzim din toate p─âr┼úile c─â am intrat ├«n criz─â ┼či c─â trebuie suportate economii. Deocamdat─â, dintre imobilele care urmeaz─â s─â fie expropriate ├«n cartier, p├«n─â ├«n prezent au fost expropriate doar nou─â. Cheltuiala pe care o presupun lucr─ârile care stau s─â ├«nceap─â a fost calculat─â la 250 de milioane de euro. Cum vi se pare?ÔÇť 

Autoriza┼úia de ÔÇ×construire/desfiin┼úareÔÇť a fost primit─â la 8 decembrie ┼či, de o lun─â, cle┼čtii de o┼úel se ├«nver┼čuneaz─â asupra unui cartier viu ┼či pitoresc. Segmentul din strada Berzei dintre Cri┼čana ┼či ┼×tirbei-Vod─â este ┼či el condamnat, de┼či acolo erau mai multe case care meritau cru┼úate. Cel mai grav este c─â precedentul creat astfel va justifica ┼či alte asalturi contra identit─â┼úii autentice a acestui ora┼č de popas ├«ntre Occident ┼či Orient.  

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucure┼čti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.