Din vremea lui Pake

Publicat în Dilema Veche nr. 478 din 11-17 aprilie 2013
Din vremea lui Pake jpeg

În mijlocul confuziei în care trăim, două bresle sînt cel mai des acuzate din afară – adică de cine nu le cunoaşte –, dar, în acelaşi timp, sînt, înăuntru, cel mai dezbinate: medicii şi arhitecţii. Vechi resentimente izbucnesc şi le răspund, mai stîngaci sau mai dibaci, disculpări, justificări sau, ca la ping-pong, cele mai piezişe lovituri. Pentru mine – care sînt, de ani de zile, martorul activităţii arhitecţilor, înregistrînd diverse tipuri umane, ca un botanist în ierbarul său –, această discordie este un spectacol întristător. De aceea, am simţit nevoia de a mă întoarce într-un trecut ce ar trebui să inspire respect.

În istoria oraşului nostru nu există nici un primar mai renumit decît Emanoil Protopopescu-Pake (1845-1893), cu toate că a deţinut această funcţie numai trei ani, dar a răspuns sentimentelor concetăţenilor săi, care nu i-au uitat numele pînă astăzi. Libe-ralul Pake a fost, pe rînd, prefect al Poliţiei în 1876, primar în 1888-1891, şi statuie – în 1899. Amintirea lui mi-a fost adusă înainte de o teză de doctorat pe care o citesc.

Autorului ei, domnul profesor Dragoş Lucian Ţigău, îi sînt dator pentru datele pe care le-am spicuit aici din paginile lucrării sale.

Omul căruia i s-a consacrat această cercetare prin multe arhive şi prin gazetele din epoca primei noastre modernizări, după Independenţă, se declara „născut şi crescut în Capitală“. O recomandare şi mai capabilă să inspire încredere: „Eu nu vin la Primărie pentru a mă căpătui, ci pentru a încerca, dacă putinţă este, să pun ordine în afacerile comunei noastre.“ Pentru a face faţă sarcinilor, se supunea unui program zilnic de lucru de la orele 11 la 14, după care urmau audienţele, încă două ceasuri.

Lista acestor sarcini, aşa cum o vedea el atunci cînd şi-a luat postul în primire, sfidează orice comparaţie cu ce am cunoscut mai tîrziu, fiindcă totul era de început: alcătuirea unui plan general al Capitalei, pentru care avea ajutorul Marelui Stat Major, refacerea şi extinderea pavajelor (mai ales piatră cubică din Belgia), organizarea unui serviciu de evacuare a gunoaielor şi de stropire a străzilor, întinderea canalizării de-a lungul reţelei stradale, instalarea unor camere frigorifice în subsolul halelor, cu apă curentă şi canalizare, plantarea unor latrine publice. Nu e destul? Înainte de toate, reglementarea nomenclaturii străzilor şi numerotarea caselor (necesară pentru a găsi locuinţa bolnavilor).

Bucureştii aveau 200.000 de locuitori – număr aproximativ, stabilit de recensămîntul pe care tot Pake l-a cerut. Această populaţie ocupa o suprafaţă de 3200 de hectare, întinsă pe 848 de străzi. Pentru a străbate oraşul de la un capăt la altul – deci pe diametrul mediu – făceai 7 kilometri. Pentru a parcurge asemenea distanţe, avînd în vedere că nu toată lumea avea trăsură, s-au introdus cinci linii de tramvaie. Traficul, pe vremea aceea, nu era o problemă: totuşi, bicicliştii se înmulţesc şi, în 1891, se adoptă un regulament contra „velocipedelor pe trotuare“... Ar fi cazul să-l reînnoim.

Dificultăţile abia începeau. Bucureştenilor – al căror număr creştea rapid –, Pake le era dator şi cu alte elemente de organizare, pentru care a fost nevoie de arhitecţi. În situaţia pe care el a găsit-o – cu 48 de şcoli, dintre care 25 funcţionau în clădiri închiriate –, s-a trecut la construcţia a 30 de şcoli (pe cel mai simplu model, numai cu parter). S-au creat cinci judecătorii de ocol (ocoalele erau cele trei cercuri concentrice în care, de la centru la periferie, era împărţit oraşul). Oamenii învăţau, se judecau, dar, pînă la urmă, mureau, aşa că primarul a hotărît să se clădească patru capele mortuare, cîte una la fiecare dintre principalele cimitire (Şerban-Vodă, SfîntaVineri, Colentina şi Ghencea) şi o morgă. De asemenea, un azil de noapte. Asistenţa socială a beneficiat şi de înfiinţarea unei ospătării populare, avînd peste 800 de locuri. Alte realizări edilitare au fost: hala Griviţa, rampa pentru vinuri, antrepozite şi grajduri comunale. Exigenţa de ordine, disciplină şi raţionalizare se dovedeşte prin Regulamentul pentru construcţii şi aliniere (1891), care stabilea condiţiile la autorizare, construire, înălţime, ferestre, spaţii subterane, grajduri, îngrădire, mărimea curţii, puţuri, canale etc.

Lui Pake i se poate reproşa că a decis demolări: Turnul Colţei, bisericile Caimata şi Armenească veche, din secolul al XVIII-lea. În legătură cu filtrul de apă de la Bâcu-Arcuda, a intrat în conflict cu Victor Babeş (bacteriologul denunţase calitatea apei potabile, exact ca în piesa lui Ibsen, Inamicul poporului). N-au lipsit nici acuzaţiile din presa opoziţiei, cum că „la Primărie se fac hoţii şi se fură banii comunei.“ Dar Pake se străduise să atingă ţelul propus, care era de,,a transforma Capitala Regatului Român într-un adevărat oraş european.“

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un virus, cu mortalitate de 40 de ori mai mare decât COVID-19, ar putea devasta omenirea. La ce trebuie să fim atenți
Experții britanici în sănătate publică avertizează că gripa aviară, inclusiv varianta H5N1, care poate infecta și oamenii, ar putea provoca o pandemie mai gravă decât COVID-19. Ei cer guvernelor lumii să ia măsuri imediate pentru prevenirea unei eventuale catastrofe.
image
Cum puteți scăpa de „hormonul stresului” și grăsimea de pe burtă. Suplimentele care vă pot ajuta
Cortizolul, adesea numit „hormonul stresului”, joacă un rol crucial în răspunsul organismului la stres. Nivelurile ridicate de cortizol pot duce la o creșterea grăsimii de pe burtă, avertizează medicii.
image
Când sunt suplimentele alimentare un pericol pentru sănătate. Medic: „Recomandăm doar pe cele care au studii clinice”
Suplimentele alimentare, atrag atenția medicii, nu sunt „simple vitamine”, sau „doar plante”, ci pot face mult rău atunci când nu sunt administrate la indicația medicului și nu sunt produse certificate.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.