Despre ţiganii de altădată

Publicat în Dilema Veche nr. 500 din 12-18 septembrie 2013
Despre ţiganii de altădată jpeg

Ast─âzi am s─â fiu spicuitor ├«n ogor vecin... Subiectul se potrive┼čte cu rubrica la care scrie de obicei prietena mea Cristina Vintil─â-Ghi┼úulescu, pe care o citesc ├«ntotdeauna cu pl─âcere. Interesul care, ├«n ultima vreme, s-a trezit cu privire la ┼úigani m-a ├«ndemnat s─â redeschid un vechi dosar din fondul Kog─âlniceanu al Bibliotecii Na┼úionale. El cuprinde ÔÇ×Catagrafia scrisorilor casii r─âposatului vornic Constandin ┼×tirbeiuÔÇť. Este inventarul ├«ntocmit ├«n 1806, la moartea unui mare boier, care a l─âsat o arhiv─â personal─â de aproape 1000 de documente. Se g─âseau acolo, pe l├«ng─â zapise (pentru v├«nz─âri sau cump─âr─âri), chitan┼úe ┼či contracte, precum ┼či hrisoave care constituiau actele de proprietate ale unor mo┼čii, acestea fiind peste o duzin─â, ├«n ┼čase jude┼úe din Muntenia. ├Än Bucure┼čti, vornicul avusese o cas─â ÔÇô v├«ndut─â la mezat pentru a-i pl─âti datoriile, o vie pe la Podul Calicilor (vechea denumire a C─âii Rahovei), pr─âv─âlii ├«nchiriate ÔÇô de pild─â, o m─âcel─ârie ┼či o b─âc─ânie ÔÇô, ba chiar ┼či o c├«rcium─â. La marginea ora┼čului ÔÇô mori, stupi ┼či toat─â p─âdurea de la Bolintin.

Din mo┼čtenirea boierului f─âceau parte ┼či vreo 50 de familii de robi ┼úigani. Ei puteau fi v├«ndu┼úi ori schimba┼úi, ca ├«n 1797, c├«nd patru b─ârba┼úi au fost da┼úi ├«n schimb pentru o pereche de cai de tr─âsur─â ┼či trei inele cu rubin. C├«te o men┼úiune laconic─â este de ajuns ca s─â evoce un eveniment care a fost, poate, cel mai important ├«n via┼úa unor oameni. A┼ča, Andrei, slujitor ├«n casa boiereasc─â, ÔÇ×a p─âc─âtuit cu ┼úiganca B─âla┼čaÔÇť. Morala nu putea fi ├«mp─âcat─â prin c─âs─âtorie, care nu era acceptat─â ├«ntre un om liber ┼či o roab─â, iar copiii ce se vor na┼čte au s─â fie robi, ca ┼či mama lor. Un caz neobi┼čnuit este al unui ┼úigan c─âruia ├«i cunoa┼čtem biografia de-a lungul a 15 ani, cu toate peripe┼úiile ei. Paraschiv a fost un buc─âtar vestit, cum se spunea atunci: ÔÇ×┼úigan cu me┼čte┼čugÔÇť, av├«nd, deci, o calificare special─â. Aceasta ├«l f─âcea foarte c─âutat, c─âci st─âp├«nii succesivi s-au ├«nver┼čunat s─â-l urm─âreasc─â oriunde, de fiecare dat─â c├«nd ├«┼či lua lumea ├«n cap. Talentele sale erau apreciate la cel mai ├«nalt nivel, dovad─â c─â, ├«n 1790, el se afla la Herson, ├«n serviciul fostului domn al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti ┼či al Moldovei, Manuil Giani-Ruset, care se refugiase ├«n Crimeea ├«n urm─â cu doi ani. N-am fi ┼čtiut nimic despre aceast─â aventur─â dac─â el nu i-ar fi scris de acolo nevestei, trimi┼ú├«ndu-i daruri. Scrisoarea c─âtre M─âriuca ÔÇô ce mult am fi vrut s-o putem citi! ÔÇô s-a p─âstrat ├«n cas─â la ┼×tirbei, ├«mpreun─â cu celelalte m─ârturii str├«nse despre buc─âtarul c─âl─âtor. So┼úii s-au reg─âsit c├«nd Paraschiv s-a ├«ntors, dup─â moartea lui Manolachi-Vod─â. Nu erau s─âraci, fiindc─â aveau o cas─â din chiria c─âreia se alegeau cu un c├«┼čtig, ba erau chiar ├«n stare s─â-i ├«mprumute pe al┼úii. Recunoa┼čterea unei asemenea datorii a fost isc─âlit─â la ├«nchisoare!

Cei doi ┼či-au schimbat pentru a treia oar─â st─âp├«nul ├«n 1792, dup─â care urmeaz─â trei ani din care nu mai avem nici o ┼čtire despre ei. Prima informa┼úie dup─â aceast─â ├«ntrerupere: tr─âiau ,,slobodÔÇť ├«n Bucure┼čti. Era o ├«nc─âlcare a legii, iar autorit─â┼úile au ├«nceput ancheta ├«n c─âutarea fugarilor. Departamentul de ÔÇ×cremenalionÔÇť, ├«ns─ârcinat cu procesele penale, a primit mai multe denun┼úuri, dup─â care ar fi avut trei, patru sau cinci copii (desigur, familia cre┼čtea ├«ntre timp). ├Än octombrie 1797, se ascundeau ├«n mahalaua M├«ntuleasa. ├Än aceea┼či lun─â, prezen┼úa lor va fi semnalat─â la Br─âila, unde fugiser─â la turci. Devenind st─âp├«nul lor, prin mai multe schimburi cu fratele s─âu ┼či cu ni┼čte veri, Constantin ┼×tirbei a ob┼úinut de la ÔÇ×cremenalionÔÇť s─â i se confirme proprietatea asupra perechii pe care o revendica. Doi ani mai t├«rziu, ├«n 1799, ei erau, totu┼či, ├«n continuare la Br─âila, cu copiii, la care se ad─âugase un al ┼časelea. Dat fiind c─â era un ora┼č otoman, era greu s─â fie r─âpi┼úi ┼či transporta┼úi de partea cealalt─â a frontierei. Chiar dac─â ┼×tirbei a ├«ncheiat un contract ├«n acest scop, ├«ncercarea a dat gre┼č. Paraschiv a avut mai mult noroc dec├«t majoritatea contemporanilor din aceast─â popula┼úie, duc├«ndu-┼či via┼úa ba ├«ntr-o cas─â, ba ├«ntr-alta, f─âr─â voia lor ┼či mereu gata s─â fug─â. Dup─â ├«nt├«mplarea prin care t├«n─ârul ajunsese ÔÇ×├«n ┼úara moschiceasc─âÔÇť ┼či ├«nainte de a c─âuta libertatea ├«n teritoriul otoman, omul nostru ┼či-a g─âsit ad─âpost ├«n Bucure┼čti, pierz├«ndu-se ├«n mul┼úimea anonim─â.

Asta era soarta de ┼úigan ├«n vechile Principate ┼či e de mirare ÔÇô ┼či de condamnat ÔÇô c─â nici comunismul, nici regimul de dup─â nu au f─âcut mai nimic ca acest gen de istorie s─â fie cunoscut─â de toat─â lumea. Nu exist─â rom├ón care s─â nu aib─â o p─ârere despre ┼úigani, dar cuno┼čtin┼úele se m─ârginesc la o genera┼úie, cel mult dou─â. Or, ├«n chestiunea asta, trecutul conteaz─â. 

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucure┼čti.

Foto: L. Muntean

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
├Änfiin╚Ťarea avia╚Ťiei militare ├«n Rom├ónia
Rom├ónia a fost printre primele ╚Ť─âri din lume care ╚Öi-a ├«nzestrat for╚Ťele sale armate cu aerostate ╚Öi avioane.
image
Responsabilit─â╚Ťile date de germani Armatei Rom├óne la Stalingrad, mult peste posibilit─â╚Ťile acesteia
B─ât─âlia de la Stalingrad a tensionat rela╚Ťiile cu aliatul german, cu prec─âdere ├«n urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor rom├óne pentru c─âderea ├«n ├«ncercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revolu┼úionar ┼či om politic, murea ├«ntr-un ospiciu din Bucure┼čti, suferind de o afec┼úiune psihic─â, dob├óndit─â de pe urma mizeriei ┼či s─âr─âciei. ┬áVia┼úa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.