Despre "nemilosul tîrnăcop"

Publicat în Dilema Veche nr. 425 din 5-11 aprilie 2012
Despre "nemilosul tîrnăcop" jpeg

Deşi e o carte clasică, n-o citisem pînă acum. Bucureşti şi bucureşteni de ieri şi de azi, de Victor Bilciurescu, a apărut în 1945 (mai întîi în foileton în Universul). Aceste amintiri ale unui octogenar au fost reeditate, în 2003, de Dan C. Mihăilescu, cu o postfaţă. Bună idee, nu atît pentru lucrurile pe care le spunea autorul, dintre care pe multe le ştim (de la alţii), ci pentru cum le-a spus. Într-adevăr, unul care povesteşte firesc, cu aceeaşi poftă cu care îl asculţi. Iar din oraş cunoştea fiecare palmă de loc. Născut în 1865 – cu un frate mai tînăr, Grigore, care a fost diplomat –, văzuse multe şi, poate bănuind că se intra în epoca uitării, a simţit nevoia să lase moştenirea sa de experienţă.

Omul nostru începuse ca ofiţer, era căpitan de cavalerie în 1895. Aceasta nu-l împiedicase să intre în viaţa literară: a fost dintre întemeietorii acelei Reviste noi a cărei conducere a luat-o Hasdeu şi s-a apropiat de Macedonski, alături de care a scris la Literatorul. N-a ocolit nici politica, după ce a părăsit cariera armelor: ca partizan al lui Take Ionescu, a fost membru al partidului conservator-democrat. O viaţă lungă, deci, dar fără prezenţă publică decît în prima parte.

Nu ştiu sigur de unde se trag Bilciureştii – familia mai există încă –, dar mi se pare că de la Vălenii de Munte. Locuinţa lor în Bucureşti era în strada Scaune, numită mai tîrziu Nicolae Filipescu, apoi Snagov, şi revenită acum la numele lui Filipescu. După cum povesteşte autorul, „casa părintească“ era a treia de pe stradă, cum vii de pe Batiştei. Vasăzică, la colţ este impunătoarea clădire unde sînt acum americanii, care a fost reşedinţa omului politic conservator, după ce, mai înainte, fusese a lui Costaforu, rectorul Universităţii din Bucureşti de la înfiinţarea ei. Urma casa Conduratu, unde, mai tîrziu, a trăit generalul Ştefan Holban şi de care s-a ales praful: în locul ei s-a înălţat de curînd un bloc. Casa vecină fusese, pe vremea Războiului de Independenţă, a bătrînilor Bilciureşti. După ei, au locuit acolo, la nr. 30, medici din familia Daniel: Constantin, ginecolog, era profesor universitar. În pod s-a petrecut, în timpul unei perchiziţii a Securităţii care căuta „cocoşei“, o scenă burlescă. La deschiderea unei lăzi, primul lucru care a ieşit la iveală, între vechituri, a fost un afiş cu portretul lui Stalin, la care doctorul Daniel-fiul, cam cabotin, a îngenuncheat, strigînd: „Tătucule, cui ne-ai lăsat?“.

Despre alte repere din Centrul Istoric al oraşului mai găsim în carte cîte o referire. De pildă, „în str. Cosma 5, cu curte şi grădină spaţioase“ era casa părintească a actorului Grigore Manolescu, cel care a creat pe o scenă românească rolul lui Hamlet. La acea adresă (pe str. Henri Coandă) recunoaştem, deşi modernizată şi mărită, casa Stolojan. Familia Liei Vintilă Brătianu a vîndut-o unui norvegian, venit pentru comerţul cu lemn, de la care a cumpărat-o ambasada pe atunci regală a Italiei. Grădina există şi astăzi şi se umple, o dată pe an, de mulţimea diplomaţilor invitaţi. Cînd însă Bilciurescu şi-aduce aminte de casa Manu din Calea Victoriei, constatăm că din „parcul imens cu vegetaţia bătrînă şi bogată“ n-a mai rămas nimic. Numai amintirea unui interior de stil fanariot (icoane, arme, blănuri şi covoare) se mai păstrează într-un album de fotografii.

Vîrstele Bucureştilor la care Victor Bilciurescu a fost martor sînt două. Nici una nu i-a găsit aprobarea. Mai întîi, în ajunul Independenţei, „un oraş oriental aproape în întregime, fără nici un împrumut de la stilul oraşelor apusene... un oraş redus la aproximativ a opta parte din populaţia lui de azi şcca un milionţ, la un sfert din suprafaţa actuală ş10.000 haţ“. Despre ceea ce avea să fie extinderea spre nord a capitalei – zona Parcul Filipescu – Bonaparte – Domeniilor – Şoseaua Jianu – autorul îşi aminteşte: „era atunci un bărăgan pe care vara păşteau vitele sau se semăna porumb, iar iarna îl cutreierau haitele de lupi care, cînd erau înflămînzite, intrau mai adînc prin curţile de la periferie după pradă“. Pe la 1880, adaugă el, „construcţiile cu un etaj în Bucureşti se numărau pe degete“ şi el ţinea minte vreo 25-30, mai ales clădiri publice. Exagerare – fiindcă avem statisticile – care, pentru anii ’80-’90 ai veacului care se apropia de sfîrşit, înregistează anual cîte 30-40 de case noi, cu cîte trei sau chiar patru etaje.

Oricum, imaginea pe care bătrînul a reţinut-o nu era complet negativă: „stilul predominant era cel arab, cu curţi spaţioase, cu vegetaţie îmbelşugată, cu grădini de flori, de pomi roditori şi pe alocuri chiar de zarzavat“. Faţă de oraşul modern, interbelic, pe care unii îl regretă acum, Bilciurescu are cel mai categoric dispreţ: „acest amalgam de stiluri, care de care mai străin de specificul pămîntean“. Întinerirea Bucureştilor fusese posibilă numai fiindcă „nemilosul tîrnăcop a pus la pămînt“ moştenirea secolului precedent.

Pierderea acelui trecut îi lasă autorului „regretul“ ca oraşul să „nu fi evoluat în stilul autohton, ci într-unul cu totul străin de sufletul şi ochiul nostru“. Idealul conservator ajunge astfel să fie stilul naţional al lui Mincu, dar naivitatea elogiului îi dizolvă efectul. E comic să vedem pe cineva dorindu-şi „un zgîrie-nor tip bufetul de la Şosea, sau tip Minovici... sau tip casa general Iacob Lahovary. Dacă aceasta n-ar fi fost cu putinţă – şi ne întrebăm de ce ş!ţ – cel puţin să se fi păstrat neatins un cartier din toată Capitala ca să poată sluji ca termen de comparaţie între trecut şi prezent“.

Mă tem că am avut, acum vreo 40 de ani, blocuri „tip bufetul de la Şosea“ şi nu era nici o bucurie. Ceea ce visase Bilciurescu rămîne o bogăţie irecuperabilă: „curţi şi grădini spaţioase, cu aer şi lumină multă, cu verdeaţă din belşug. Cu mireasmă de flori şi umbră de pomi roditori“.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: R. Avram

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

01 ROMANIA POLONIA, LIGA NATIUNILOR (14 11 2026) (3) jpg
România a aflat cu cine ar putea juca „barajul de menținere” în Divizia B a Ligii Națiunilor
Naționala de fotbal are nevoie de un succes în Bosnia-Herțegovina pentru a avea șanse să termine pe locul 3 în grupa din Liga Națiunilor la fotbal. Dacă va ocupa locul 4, România poate întâlni în „barajul de menținere / promovare” Belarus, Cipru, Feroe sau Estonia.
arme nucleare centrala nucleara gemini ai jpg
Ce ar însemna pentru România construirea propriei bombe nucleare. Avertismentul unui expert în securitate
Un fost consilier prezidențial propune ca România să-și facă propriul program nuclear militar, însă un expert din Germania explică de ce o astfel de mișcare ne-ar costa enorm.
canalul suez foto facebook
17 noiembrie, ziua care a schimbat istoria: de la inaugurarea Canalului Suez la Revoluția de Catifea
Data de 17 noiembrie este marcată de evenimente care au schimbat cursul istoriei, de la inaugurarea Canalului Suez, în 1869, până la începutul Revoluției de Catifea, în 1989.
Jeffrey Epstein camkera unde a murit jpg
Un expert criminalist lansează o ipoteză surprinzătoare în cazul Jeffrey Epstein: „Rănile nu sunt compatibile cu o sinucidere”
Cazul morții lui Jeffrey Epstein revine în atenția publică după ce un expert criminalist a prezentat o nouă analiză a raportului de autopsie, susținând că leziunile descoperite pe corpul finanțistului american ar putea indica o strangulare criminală, nu o sinucidere.
partie de schi bucuresti png
Primarul care a construit o pârtie de schi în București, pe locul unei foste gropi de gunoi
Puțini bucureșteni știu că, timp de aproape trei decenii, Capitala a avut o pârtie de schi cu nocturnă, cabană în care se vindeau țuică fiartă și ceai și chiar o trambulină de sărituri din lemn. Și mai puțini știu că această „stațiune” a fost amenajată pe locul unei gropi de gunoi.
lidl jpg
Lidl, asaltat de cereri de angajare înainte să deschidă primul magazin într-o țară din Europa. 18.000 de oameni au aplicat
Gigantul german Lidl se pregătește să intre pe piața din Bosnia și Herțegovina, iar prezența acestui magazin în țara balcanică a stârnit un interes imens în rândul publicului. În ciuda faptului că încă nu a fost deschis niciun magazin, aproape 20.000 de oameni au aplicat pentru posturi.
Donald Trump profimedia 1148415472 jpg
Justiţia americană blochează restricţiile lui Trump privind vizele studenţilor şi jurnaliştilor străini
Un judecător federal american a anulat luni noile restricţii privind şederea în Statele Unite a studenţilor şi jurnaliştilor străini, stabilite de administraţia Trump, relatează AFP.
Anca Turcasiu, sursa foto Instagram jpg
Anca Țurcașiu a dezvăluit rețeta pe care o pregătește când răcește: „Nu are un gust grozav, dar pe mine mă ajută mereu!”
Anca Țurcașiu le-a împărtășit urmăritorilor săi de pe Instagram o rețetă simplă, pe care spune că o folosește atunci când este răcită. Preparatul se face din câteva ingrediente accesibile, precum lămâie, usturoi, ghimbir și miere.
907755565 1613186730835844 8013515921809873117 n jpg
Cea mai mare biserică ortodoxă românească din America a fost sfințită. Unde este și cum arată
Românii își construiesc biserici ortodoxe în Statele Unite ale Americii și pentru asta fac chiar și datorii. La 10.000 de kilometric de țară, în localitatea Cedar Park din Texas, Statele Unite ale Americii a fost sfințită în data de 15 noiembrie, „Biserica Sfânta Maria”.