"Desfiinţare de construcţie"

Publicat în Dilema Veche nr. 345 din 23 - 29 septembrie 2010
"Desfiinţare de construcţie" jpeg

Aceste cuvinte, „desfiinţare de construcţie“, le-am văzut pe o pancartă lipită de gardul provizoriu care ascunde un maidan. Pe str. Tudor Arghezi, nr. 4. Era acolo o frumoasă casă boierească, al cărei stil neoclasic trimitea la cîteva, rare, exemple de la mijlocul veacului al XIX-lea. Neavînd etaj şi nefiind aliniată la stradă, ci cu o curte şi grădină în faţă, era desigur mai veche decît alte clădiri din apropiere. Cea de alături – deşi a suferit modificări, pierzîndu-şi balconul din centrul faţadei, dar păstrînd feroneria care-l susţinea – are frontonul şi pseudo-coloanele care conturează tot o fizionomie de secol XIX. O aripă suplimentară, ca un foişor, rotunjeşte colţul spre str. J.L. Calderon. Este oricum zona protejată din spatele Pieţei Rosetti. Casa a fost demolată fără şovăială, deşi porticul ionic la intrare, după cum atestă specialiştii, nu era numai o mărturie de vîrstă, ci o probă de aleasă calitate artistică. Discuţia între arhitecţi – dacă meritele acestei clădiri ar fi trebuit să o apere – nu mai are decît un interes academic, fiindcă între timp casa a dispărut. Prin găurile gardului se mai văd două anexe dărăpănate, care erau condamnate în orice caz. Aici urmează să se construiască un bloc de cinci etaje, pe un proiect al d-lui arhitect Lucăcel. Ca beneficiar apărea aseară Centrofarm, azi dimineaţă o etichetă nouă pe aceeaşi pancartă indică S.C. Interstone Development S.A. Frecvenţa unor asemenea denumiri dă impresia că sîntem în plină colonizare. Cu cîtă teorie marxistă mai ţin minte, tragedia acestui oraş este că a căzut pradă unei burghezii compradore care se încheagă repede. Oameni de afaceri locali, despre care mai aflăm cîteodată din gazete, cînd sînt înşfăcaţi, s-au făcut împuterniciţii unor firme străine. 

Afaceri, din care să se îmbogăţească ei şi să le asigure descendenţilor lor un loc confortabil în România financiară de mîine, se ivesc mereu. Cînd e vorba de investiţii imobiliare în Capitală, e un adevărat asalt: parcă plouă bombele. De la o zi la alta, vechile case care mai păstrau, ici şi colo, înfăţişarea oraşului celor patru generaţii care au construit o ţară şi cultura ei sînt făcute una cu pămîntul, înainte ca măcar cineva să fi luat o fotografie. Dispreţul total pentru trecutul acelui teren face că nu se osteneşte nimeni să caute în arhive cine a locuit acolo. În cazul care ne-a atras atenţia, autorizaţia pentru „desfiinţarea de construcţie“ a fost acordată la 2 septembrie de către Primăria Municipiului Bucureşti, iar demolarea a început la 11 septembrie. 

Justificarea a oferit-o avizul Direcţiei de Cultură a Municipiului (faptul că domnul Ştefan Damian nu mai e director acolo n-a schimbat nimic, după cum se vede). În realitate, dreptul de decizie îi aparţine Ministerului Culturii, care ar fi putut să ceară o judecată întemeiată Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Aceasta nu e numai responsabilă pentru clădirile înscrise pe lista oficială, ci se cuvine să fie consultată atunci cînd caracterul tradiţional al unei străzi sau al unui pîlc de case este ameninţat. Din cîte se spune – aş vrea să fiu dezminţit –, discuţia care a avut loc la Primărie s-a referit doar la proiectul viitoarei construcţii, suprimarea celei vechi n-a trezit împotrivire. 

Şi criza nu împiedică nimic? Ba da, după dărîmare lucrările se opresc. Cheltuielile totdeauna mai mari decît erau plănuite depăşesc deocamdată posibilităţile investitorilor. Cum mi-a spus unul dintre ei: „mijloacele mele sînt considerabile, dar nu sînt nelimitate“. Aşa se face că, unde a fost clădirea sacrificată, rămîne o groapă. Aşa este, între Vasile Alecsandri şi Căderea Bastiliei, terenul ocupat altădată de Proiect-Bucureşti. Chiar lîngă Piaţa Rosetti, între str. Speranţei şi Vasile Lascăr, alt teren viran. Încă unul, în acelaşi cartier, pe str. Calderon, pe lîngă care trec cu o strîngere de inimă fiindcă mi s-a deschis de multe ori uşa de sub marchiza de sticlă. Aşadar, rapiditatea demolării nu este totdeauna garanţia că o clădire nouă i se va substitui celeilalte.  

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Un roman de știință
Bill Bryson nu este om de știință, nu are o formație științifică și, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare să aibă în spate un proces de înțelegere, de clarificare a unor lucruri, pînă la nivelul la care devin accesibile oricărui om cu o minimă educație academică.
Bătălia cu giganții jpeg
Datoria Europei
Nici Franța, nici Germania și nici – cu atît mai puțin! – Țările de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigențele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Mi-e greu să pricep de ce a certa pe toată lumea e o formă de „acțiune”.
Frica lui Putin jpeg
„Nu umiliți Franța, domnule președinte!”
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat de două ori, nu o singură dată, că „nu trebuie umilită Rusia”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lecție pentru care mă tem că opulentul nostru continent, cu birocrația lui pe cît de groasă, pe atît de nevolnică, cu politicienii lui minusculi, nu este pregătit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
În primăvara anului 1897, la etajul al patrulea al școlii publice Cooper Union din Manhattan pe care o înființase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lungă istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a defăimării profesorilor a devenit la noi pandemică și are un gust nu amar, ci de-a dreptul grețos, cel puțin în percepția mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuză Occidentul să numească fascistă Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascistă Rusia lui Putin se explică prin contextul psiho-istoric al țărilor europene.
Un sport la Răsărit jpeg
Ce mai facem cu Naționala?
Ne torturează şi o torturăm, chestiune din care nimeni nu va rămîne întreg. Echipa României nu e altceva decît oglinda României.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neapărat ipocrizie, cum ar zice unii, ci politețe și meserie.

Adevarul.ro

image
Românii au votat Destinaţia Turistică a anului 2022. Oraşul care a câştigat marele titlu
Capitala Moldovei a câştigat premiul publicului, românii fiind cei care au votat online, pe www.destinatiaanului.ro. Premiul Juriului a fost acordat Braşovului.
image
O tânără şi-a dorit o noapte de vis în compania unui „Don Juan”. Idila s-a transformat în coşmar
O tânără care credea că va trăi o noapte de vis alături de un aşa-zis „Don Juan” s-a trezit a doua zi ca dintr-un coşmar. Bărbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada închisă de ANPC din cauza mizeriei şi a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor din Municipiul Bucureşti a constatat un mod defectuos în desfăşurarea activităţii Patiseriei/cofetăriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.