"Desfiinţare de construcţie"

Publicat în Dilema Veche nr. 345 din 23 - 29 septembrie 2010
"Desfiinţare de construcţie" jpeg

Aceste cuvinte, „desfiinţare de construcţie“, le-am văzut pe o pancartă lipită de gardul provizoriu care ascunde un maidan. Pe str. Tudor Arghezi, nr. 4. Era acolo o frumoasă casă boierească, al cărei stil neoclasic trimitea la cîteva, rare, exemple de la mijlocul veacului al XIX-lea. Neavînd etaj şi nefiind aliniată la stradă, ci cu o curte şi grădină în faţă, era desigur mai veche decît alte clădiri din apropiere. Cea de alături – deşi a suferit modificări, pierzîndu-şi balconul din centrul faţadei, dar păstrînd feroneria care-l susţinea – are frontonul şi pseudo-coloanele care conturează tot o fizionomie de secol XIX. O aripă suplimentară, ca un foişor, rotunjeşte colţul spre str. J.L. Calderon. Este oricum zona protejată din spatele Pieţei Rosetti. Casa a fost demolată fără şovăială, deşi porticul ionic la intrare, după cum atestă specialiştii, nu era numai o mărturie de vîrstă, ci o probă de aleasă calitate artistică. Discuţia între arhitecţi – dacă meritele acestei clădiri ar fi trebuit să o apere – nu mai are decît un interes academic, fiindcă între timp casa a dispărut. Prin găurile gardului se mai văd două anexe dărăpănate, care erau condamnate în orice caz. Aici urmează să se construiască un bloc de cinci etaje, pe un proiect al d-lui arhitect Lucăcel. Ca beneficiar apărea aseară Centrofarm, azi dimineaţă o etichetă nouă pe aceeaşi pancartă indică S.C. Interstone Development S.A. Frecvenţa unor asemenea denumiri dă impresia că sîntem în plină colonizare. Cu cîtă teorie marxistă mai ţin minte, tragedia acestui oraş este că a căzut pradă unei burghezii compradore care se încheagă repede. Oameni de afaceri locali, despre care mai aflăm cîteodată din gazete, cînd sînt înşfăcaţi, s-au făcut împuterniciţii unor firme străine. 

Afaceri, din care să se îmbogăţească ei şi să le asigure descendenţilor lor un loc confortabil în România financiară de mîine, se ivesc mereu. Cînd e vorba de investiţii imobiliare în Capitală, e un adevărat asalt: parcă plouă bombele. De la o zi la alta, vechile case care mai păstrau, ici şi colo, înfăţişarea oraşului celor patru generaţii care au construit o ţară şi cultura ei sînt făcute una cu pămîntul, înainte ca măcar cineva să fi luat o fotografie. Dispreţul total pentru trecutul acelui teren face că nu se osteneşte nimeni să caute în arhive cine a locuit acolo. În cazul care ne-a atras atenţia, autorizaţia pentru „desfiinţarea de construcţie“ a fost acordată la 2 septembrie de către Primăria Municipiului Bucureşti, iar demolarea a început la 11 septembrie. 

Justificarea a oferit-o avizul Direcţiei de Cultură a Municipiului (faptul că domnul Ştefan Damian nu mai e director acolo n-a schimbat nimic, după cum se vede). În realitate, dreptul de decizie îi aparţine Ministerului Culturii, care ar fi putut să ceară o judecată întemeiată Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Aceasta nu e numai responsabilă pentru clădirile înscrise pe lista oficială, ci se cuvine să fie consultată atunci cînd caracterul tradiţional al unei străzi sau al unui pîlc de case este ameninţat. Din cîte se spune – aş vrea să fiu dezminţit –, discuţia care a avut loc la Primărie s-a referit doar la proiectul viitoarei construcţii, suprimarea celei vechi n-a trezit împotrivire. 

Şi criza nu împiedică nimic? Ba da, după dărîmare lucrările se opresc. Cheltuielile totdeauna mai mari decît erau plănuite depăşesc deocamdată posibilităţile investitorilor. Cum mi-a spus unul dintre ei: „mijloacele mele sînt considerabile, dar nu sînt nelimitate“. Aşa se face că, unde a fost clădirea sacrificată, rămîne o groapă. Aşa este, între Vasile Alecsandri şi Căderea Bastiliei, terenul ocupat altădată de Proiect-Bucureşti. Chiar lîngă Piaţa Rosetti, între str. Speranţei şi Vasile Lascăr, alt teren viran. Încă unul, în acelaşi cartier, pe str. Calderon, pe lîngă care trec cu o strîngere de inimă fiindcă mi s-a deschis de multe ori uşa de sub marchiza de sticlă. Aşadar, rapiditatea demolării nu este totdeauna garanţia că o clădire nouă i se va substitui celeilalte.  

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Grecia sub zodia incendiilor forestiere și a caniculei. Turiști români: „Ne cred pe toți proști?”
În timp ce atenționările de călătorie apar aproape în fiecare zi pentru Grecia, din cauza riscului de incendii forestiere, turiștii românii susțin că vremea e perfectă.
image
Cât ar mai fi avut de trăit Ceaușescu dacă nu era executat. Care era boala ținută la secret a ultimului dictator al României
Nicolae Ceaușescu suferea de mai multe boli grave, spun medici români dar și surse din cadrul CIA. Dacă una dintre afecțiuni ajunsese cunoscută prin intermediul CIA, cealaltă rămâne și astăzi un mister. Se presupune că Ceaușescu nu ar mai fi supraviețuit mult după 1989.
image
Cum ne-a adus manelistul Babasha în atenția lumii întregi. Ce scrie The Independent despre manelele din România
Babasha, cântărețul de manele care a fost huiduit la primul concert susținut de Coldplay, a atras atenția lumii întregi, publicațiile străine relatând evenimentul, și afirmând că reacția publicului ar reaprinde „dezbaterea despre rasism din România”.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.