Deschideţi muzeul!

Publicat în Dilema Veche nr. 511 din 28 noiembrie - 4 decembrie 2013
Deschideţi muzeul! jpeg

De mai multe zile, de cînd a apărut un afiş care invită la vizitarea Muzeului Severeanu, căutam un moment liber ca să mă duc să-l revăd, după ani (vreo zece?). Ştiam că fusese atîta vreme închis, dar afişul era îmbietor. Cînd colo, tot închis, cu lacăt la poartă.

Întrebînd prin vecini, am aflat că nu s-au terminat reparaţiile, fiindcă „nu sînt bani. N-au nici pentru o femeie de serviciu!“ Aşa că frunzele uscate din curte le măturase de bună voie paznicul. Nu putea să-mi răspundă dacă Ministerul Culturii sau Primăria sînt de vină. Dar îi părea rău că aşa o frumuseţe de casă – cu tavane înalte de patru metri („Vă daţi seama? Eu aş fi făcut două etaje...“) – are de aşteptat după nişte muncitori care pun un rînd de cărămizi pe zi. Acest ritm contrastează cu rapiditatea cu care lucrează alături nemţii la restaurarea fostului Institut Cultural „Goethe“, unde se zice că se va muta consulatul german. Aşa sînt nemţii: au bani şi se ţin de treabă. Muzeul era tot închis cînd a venit un autobus cu turişti elveţieni, aduşi de o ghidă româncă. Doamna trăieşte în Elveţia, dar ţinea minte muzeul din tinereţea ei şi l-a rugat pe muzeograf să le deschidă, însă acela „avea ordin să nu“, aşa că au venit degeaba. Nici la numărul din cartea de telefon nu răspunde nimeni.

Dacă se uită cineva prin gard, casa arată splendid, dar e goală, nici nu s-au deschis pachetele pentru a umple vitrinele. Inaugurarea anunţată o fi avut loc? Da, în 2008, dar numai pentru cîteva zile, s-a închis la loc şi... pînă acum. Oricum, colecţia Severeanu ţine de Muzeul Municipiului Bucureşti, prin urmare depinde de Primărie. Toate posturile sînt blocate, adică nu poate fi angajat cineva, bunăoară specializat în numismatică antică, grecească şi romană.

Fiindcă povestea, pe care am mai spus-o odată, trebuie cunoscută ca să-i fie cuiva ruşine. Doctorul Gheorghe Severeanu (1879-1938) avea, ca şi alţi medici, o pasiune pentru antichităţi şi obiecte de artă, pe care, ca şi alţi medici – dar mai puţini –, avea şi mijloacele de a o satisface. Se pare că între tablourile lui se strecuraseră şi falsuri (un Renoir?), dar, ca opere ale artiştilor români, avea patru Andreeşti şi douăzeci de Grigoreşti, care l-au instalat în prim-planul colecţionarilor noştri. Picturile de Eustaţiu Stoenescu, Sava Henţia şi, mai ales, Apcar Baltazar contribuiau şi ele la această reputaţie. Colecţia fusese deschisă publicului din 1929. În 1930-1933, G. Severeanu era vicepreşedinte al Societăţii Istorico-Arheologice „Bucureştii Vechi“, după care a devenit director al noului Muzeu Municipal, aflat pe atunci în Calea Victoriei, în casa Moruzi. Din munca pe care a depus-o în această funcţie a rămas amintirea unor conferinţe despre Bucureşti în vremea ocupaţiilor ruseşti, a lui Miloradovici şi a lui Kiseleff. Titlul alteia, „Reprezentări zoomorfice în preistoria Bucureştilor“, dovedeşte interesul doctorului pentru săpături arheologice în interiorul Capitalei şi în împrejurimi. În 1949, Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, cum se numea atunci, după mutarea în palatul Suţu, a primit din partea Mariei Severeanu donaţia colecţiei, dar înfiinţarea oficială a mai întîrziat pînă în 1956.

Despre conţinutul casei dăruite găsim într-o broşură de cinci pagini, tipărită pentru vizitatori de Sfatul Popular al Capitalei RPR Prima dintre cele şase săli era consacrată „comunei primitive“: unelte şi arme de cremene cioplită, podoabe de aur şi argint, ceramică preistorică decorată, obiecte casnice din lut, os sau corn, provenind din sudul Olteniei. Urmau, în a doua sală, antichităţi greceşti: ceramică în stilurile geometric, arhaic, corintic şi attic, precum şi statuete de tip Tanagra (sec. IV-I î.e.n.), inele de aur, argint şi bronz. Sala următoare conţinea antichităţi geto-dacice: tezaurele de la Epureni-Huşi, Inoteşti-Buzău şi Petreşti-Crivina, alături de care erau expuse statuete romane de bronz, plumb sau marmură şi o mască romană din teracotă (sec. II e.n.), monede de argint celtice şi dacice. O colecţie importantă de monede romane şi vase de ceramică şi sticlă se găsea în sala IV. În continuare, sala V cuprindea monedele medievale din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania (sec. XIV-XVII). Tot acolo puteau fi văzute stampe franceze şi germane. În sfîrşit, gravuri şi picturi de artişti moderni, români sau străini, erau adunate în ultima sală. Este penibil să descriem acest tezaur uitat, după explicaţiile unui ghid de acum 50 de ani, dar publicul n-a mai avut de mult posibilitatea să-l cunoască.

Adresa muzeului invizibil este la nr. 26 din strada Henri Coandă (colţ cu str. N. Iorga). Primăria este datoare să ţină seama de faptul că doctorul Severeanu a fost unul dintre oamenii care s-au preocupat de istoria Bucureştilor şi că, prin strădania lui, s-a adunat o cantitate considerabilă de mărturii ale trecutului acestui oraş. 

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.