Deschideţi muzeul!

Publicat în Dilema Veche nr. 511 din 28 noiembrie - 4 decembrie 2013
Deschideţi muzeul! jpeg

De mai multe zile, de cînd a apărut un afiş care invită la vizitarea Muzeului Severeanu, căutam un moment liber ca să mă duc să-l revăd, după ani (vreo zece?). Ştiam că fusese atîta vreme închis, dar afişul era îmbietor. Cînd colo, tot închis, cu lacăt la poartă.

Întrebînd prin vecini, am aflat că nu s-au terminat reparaţiile, fiindcă „nu sînt bani. N-au nici pentru o femeie de serviciu!“ Aşa că frunzele uscate din curte le măturase de bună voie paznicul. Nu putea să-mi răspundă dacă Ministerul Culturii sau Primăria sînt de vină. Dar îi părea rău că aşa o frumuseţe de casă – cu tavane înalte de patru metri („Vă daţi seama? Eu aş fi făcut două etaje...“) – are de aşteptat după nişte muncitori care pun un rînd de cărămizi pe zi. Acest ritm contrastează cu rapiditatea cu care lucrează alături nemţii la restaurarea fostului Institut Cultural „Goethe“, unde se zice că se va muta consulatul german. Aşa sînt nemţii: au bani şi se ţin de treabă. Muzeul era tot închis cînd a venit un autobus cu turişti elveţieni, aduşi de o ghidă româncă. Doamna trăieşte în Elveţia, dar ţinea minte muzeul din tinereţea ei şi l-a rugat pe muzeograf să le deschidă, însă acela „avea ordin să nu“, aşa că au venit degeaba. Nici la numărul din cartea de telefon nu răspunde nimeni.

Dacă se uită cineva prin gard, casa arată splendid, dar e goală, nici nu s-au deschis pachetele pentru a umple vitrinele. Inaugurarea anunţată o fi avut loc? Da, în 2008, dar numai pentru cîteva zile, s-a închis la loc şi... pînă acum. Oricum, colecţia Severeanu ţine de Muzeul Municipiului Bucureşti, prin urmare depinde de Primărie. Toate posturile sînt blocate, adică nu poate fi angajat cineva, bunăoară specializat în numismatică antică, grecească şi romană.

Fiindcă povestea, pe care am mai spus-o odată, trebuie cunoscută ca să-i fie cuiva ruşine. Doctorul Gheorghe Severeanu (1879-1938) avea, ca şi alţi medici, o pasiune pentru antichităţi şi obiecte de artă, pe care, ca şi alţi medici – dar mai puţini –, avea şi mijloacele de a o satisface. Se pare că între tablourile lui se strecuraseră şi falsuri (un Renoir?), dar, ca opere ale artiştilor români, avea patru Andreeşti şi douăzeci de Grigoreşti, care l-au instalat în prim-planul colecţionarilor noştri. Picturile de Eustaţiu Stoenescu, Sava Henţia şi, mai ales, Apcar Baltazar contribuiau şi ele la această reputaţie. Colecţia fusese deschisă publicului din 1929. În 1930-1933, G. Severeanu era vicepreşedinte al Societăţii Istorico-Arheologice „Bucureştii Vechi“, după care a devenit director al noului Muzeu Municipal, aflat pe atunci în Calea Victoriei, în casa Moruzi. Din munca pe care a depus-o în această funcţie a rămas amintirea unor conferinţe despre Bucureşti în vremea ocupaţiilor ruseşti, a lui Miloradovici şi a lui Kiseleff. Titlul alteia, „Reprezentări zoomorfice în preistoria Bucureştilor“, dovedeşte interesul doctorului pentru săpături arheologice în interiorul Capitalei şi în împrejurimi. În 1949, Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, cum se numea atunci, după mutarea în palatul Suţu, a primit din partea Mariei Severeanu donaţia colecţiei, dar înfiinţarea oficială a mai întîrziat pînă în 1956.

Despre conţinutul casei dăruite găsim într-o broşură de cinci pagini, tipărită pentru vizitatori de Sfatul Popular al Capitalei RPR Prima dintre cele şase săli era consacrată „comunei primitive“: unelte şi arme de cremene cioplită, podoabe de aur şi argint, ceramică preistorică decorată, obiecte casnice din lut, os sau corn, provenind din sudul Olteniei. Urmau, în a doua sală, antichităţi greceşti: ceramică în stilurile geometric, arhaic, corintic şi attic, precum şi statuete de tip Tanagra (sec. IV-I î.e.n.), inele de aur, argint şi bronz. Sala următoare conţinea antichităţi geto-dacice: tezaurele de la Epureni-Huşi, Inoteşti-Buzău şi Petreşti-Crivina, alături de care erau expuse statuete romane de bronz, plumb sau marmură şi o mască romană din teracotă (sec. II e.n.), monede de argint celtice şi dacice. O colecţie importantă de monede romane şi vase de ceramică şi sticlă se găsea în sala IV. În continuare, sala V cuprindea monedele medievale din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania (sec. XIV-XVII). Tot acolo puteau fi văzute stampe franceze şi germane. În sfîrşit, gravuri şi picturi de artişti moderni, români sau străini, erau adunate în ultima sală. Este penibil să descriem acest tezaur uitat, după explicaţiile unui ghid de acum 50 de ani, dar publicul n-a mai avut de mult posibilitatea să-l cunoască.

Adresa muzeului invizibil este la nr. 26 din strada Henri Coandă (colţ cu str. N. Iorga). Primăria este datoare să ţină seama de faptul că doctorul Severeanu a fost unul dintre oamenii care s-au preocupat de istoria Bucureştilor şi că, prin strădania lui, s-a adunat o cantitate considerabilă de mărturii ale trecutului acestui oraş. 

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Înființarea aviației militare în România
România a fost printre primele țări din lume care și-a înzestrat forțele sale armate cu aerostate și avioane.
image
Responsabilitățile date de germani Armatei Române la Stalingrad, mult peste posibilitățile acesteia
Bătălia de la Stalingrad a tensionat relațiile cu aliatul german, cu precădere în urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor române pentru căderea în încercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revoluţionar şi om politic, murea într-un ospiciu din Bucureşti, suferind de o afecţiune psihică, dobândită de pe urma mizeriei şi sărăciei.  Viaţa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.