Demantelarea sistemului de protecţie a monumentelor istorice

Publicat în Dilema Veche nr. 495 din 8-14 august 2013
Demantelarea sistemului de protecţie a monumentelor istorice jpeg

Luna trecută, Ministerul Culturii n-a stat cu mîinile în sîn. Agitaţia la care au dat naştere un ordin al dlui Barbu, în ziua de 13 – ceea ce ar fi putut să-l prevină asupra caracterului nefast al iniţiativei –, precum şi un proiect de Ordonanţă de Urgenţă pregătit pentru semnătura prim-ministrului, este caracteristică pentru o birocraţie care, în nestăvilitul ei avînt, pretinde să reorganizeze tot. Aţi mai auzit de „reorganizare prin desfiinţare“?

Ei bine, Ordonanţa de Urgenţă care va modifica Legea 422/2001 suprimă comisiile zonale ale monumentelor istorice, după 12 ani de existenţă. Ele aveau de examinat situaţii locale (din două, pînă la cinci judeţe), clasări sau declasări, avizări necesare pentru stabilirea de zone construite protejate, aşa încît analizau, în primă instanţă, dosarele ce urmau să ajungă la Comisia Naţională a Monumentelor. Fiecare comisie zonală era formată din 9 membri, sub conducerea unui membru al CNMI care se deplasa o dată sau de două ori pe lună în provincie. Erau cu toatele, aceste CZuri, 12, una din ele fiind aceea pentru Bucureşti. Aceste atribuţii erau cuprinse în regulamentul oficial 2173/28.03.2013, cu alte cuvinte într-un document emis de minister la sfîrşitul lui martie şi care mai cuprindea, cu o insistenţă minuţioasă, şi un fel de cod moral, asemănător vechilor prevederi pentru echitatea socialistă. Este de prisos să spun cît de inutile şi nepotrivite erau asemenea indicaţii, care arătau numai o jignitoare neîncredere în experţii şi specialiştii convocaţi, gratuit, dar regulat, ca să vegheze la protecţia monumentelor. Dar ce mi se pare mai ales de relevat este că, după trei luni, altă măsură propusă de acelaşi minister „pentru regîndirea competenţelor legale“ a înlăturat comisiile zonale, ca şi cum vreun deştept a găsit că, în condiţii de criză financiară, trebuie făcută economia lor. Totuşi, cheltuiala nu reprezenta cine ştie ce povară pentru un buget, oricum atît de zgîrcit, încît serviciul din Ministerul Culturii (zis şi „al Patrimoniului Naţional“) are de mult numai şase oameni, dintre care două persoane la pensie. Creşterea numărului lor, chiar dacă ar putea fi îngăduită (dar posturile sînt blocate), este imposibilă, avînd în vedere salariile prea mici.

Surprinzătoare este desfiinţarea comisiilor zonale şi fiindcă ar contrazice tendinţa de descentralizare sau deconcentrare de care ne ţiuie urechile în ultima vreme. Crede cineva că situaţia monumentelor de la Iaşi ori Tîrgu-Mureş va fi mai bine cunoscută la Bucureşti? Unul din puţinele puncte cu care aş fi de acord în Ordonanţa de Urgenţă este dispoziţia ca intervenţiile în regimul de urbanism al zonelor construite protejate să aibă neapărat aprobarea Ministerului Culturii. Însă lipsa acestui aviz sau emiterea sa de către persoane incompetente mi se par echivalente. Mă încearcă chiar – şi nu numai pe mine – bănuiala că noua componenţă a Comisiei Naţionale – cu rolul ei doar consultativ – a creat o majoritate de membri docili sau mediocru pregătiţi, tocmai spre a evita conflicte ca acelea care se iveau între vechile comisii şi frenetica acţiune de a planta construcţii noi oriunde. Atribuţiile CNMI, enumerate în Ordonanţă, sînt 19! – le-am numărat... Sînt cei 21 de membri, numiţi acum, capabili să le facă faţă? Eu aş pune mîna în foc pentru cinci. Acelaşi document oficial ne înştiinţează că ne aşteaptă o inspecţie generală a felului în care s-au ocrotit pînă acum monumentele. Ea era desigur necesară, dar cine o va face?

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: L. Muntean

O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Opt miliarde
Însă, potrivit acelorași statistici ale ONU, Occidentul îmbătrînește în ritm accelerat.
640px Olietanks in de Amsterdamse haven op de voorgrond een binnenvaartschip, Bestanddeelnr 926 7985 jpg
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un film antipatic…
Greșeala s-ar putea repara, poate, la o difuzare ulterioară.
Frica lui Putin jpeg
Întîrziere
Unii se încruntă și se supără zilele astea cînd văd că sîntem mereu amînați de la „intrarea în Schengen”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Uniunea și europenii
Identitatea europeană nu se acordă și nici nu se recunoaște cu ucaz de la Bruxelles.
m simina jpg
Șaluri de cașmir de la Napoleon
Între timp, după divorț, Joséphine se mutase în Castelul Malmaison, de lîngă Paris. Cu tot cu șalurile de cașmir.
Iconofobie jpeg
Chestiunea securității personale
Din instinct, vor răspunde biologii și, strict somatic judecînd faptele, ei au, fără îndoială, dreptate.
„Cu bule“ jpeg
Atitudine și inițiativă
Expresia a lua atitudine a fost una extrem de frecventă în limba de lemn din perioada comunistă
HCorches prel jpg
Cu toții am trecut prin Transporturi
Cine nu a trecut prin astfel de experiențe poate să creadă orice.
radu naum PNG
p 7 Londra WC jpg
Prea săraci pentru război
O posibilă soluție ar fi încheierea unui acord prin care sancțiunile economice să fie reduse, în schimbul reluării furnizării de gaze.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Martorii americani la ocuparea României
Urmează apoi speranța românilor că se vor înțelege cumva cu rușii, că puterile occidentale îi vor salva, ceea ce nu s-a întîmplat.

Adevarul.ro

imelda staunton netflix jpg
EXCLUSIV Imelda Staunton, regina din „The Crown“: „Elisabeta a fost mai înțelegătoare cu Prințesa Diana decât ne dăm seama“
Într-un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul“, Imelda Staunton, cea care a preluat interpretarea vârstei a treia a Reginei Elisabeta, povestește cât de complicat a fost de însușit o perioadă neagră din existența Coroanei.
Irene Cara FOTO Profimedia jpg
Actrița și cântăreața Irene Cara a fost găsită moartă în casă. Rolurile care au făcut-o celebră
Interpreta din filmele "Fame" şi "Flashdance" avea 63 de ani și a murit în casa ei din Florida. Nu se cunosc deocamdată cauzele decesului ei.
Franta Danemarca FOTO EPA EFE jpg
Franța-Danemarca. Știm care este prima echipă calificată în optimi
Echipa națională a Franţei a jucat cu selecționata Danemarcei, sâmbătă, pe Stadium 974 din Doha, în Grupa D.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.