De spus încă o dată

Publicat în Dilema Veche nr. 494 din 1-7 august 2013
De spus încă o dată jpeg

├Än ianuarie 2009 (cum trece vremea!), am adresat o ÔÇ×scrisoare deschis─â domnului ministru Theodor PaleologuÔÇť. Acum, avem alt ministru, din p─âcate (ale cui?), a┼ča c─â unele lucruri ar fi de repetat, pentru cine nu le ┼čtie ├«nc─â, dar, mai ales, pentru cine nu se sinchise┼čte de ele. Vorba aceea: ÔÇ×Nimeni nu-i mai surd dec├«t cine nu vrea s-aud─â!ÔÇť

Una-alta din ce scriam atunci nu se mai potrivesc ast─âzi, a┼ča c─â am de ad─âugat sau de schimbat c├«te ceva. Deci, s─â pun placa:

ÔÇ×Ca urmare a dezvolt─ârii economice rapide ÔÇô e vorba numai de averile particulare ÔÇô ┼či a incapacit─â┼úii statului de a asigura protec┼úia ┼či reabilitarea monumentelor istorice, patrimoniul cultural este victima unui proces de erodare ┼či de distrugere f─âr─â precedent. ├Äntr-adev─âr, ├«nainte de 1990, pericolul ├«l reprezenta numai ÔÇô ├«n Capital─â ┼či ├«n c├«teva ora┼če mari (de pild─â Ia┼či, Ploie┼čti, Craiova sau Bra┼čov) ÔÇô ambi┼úia autorit─â┼úilor de a ┬źctitori┬╗ fie edificii de prestigiu, fie cartiere de locuin┼úe.ÔÇť Aici adaug c─â, de cur├«nd, din acela┼či orgoliu, ve┼čnicul primar de la Ia┼či, Nichita, a t─âiat to┼úi teii care f─âceau m├«ndria ora┼čului pe care-l ├«nmiresmau de multe prim─âveri, ca s─â pun─â ├«n locul lor salc├«mi japonezi! Cic─â pentru a l─âsa s─â se vad─â mai bine Prim─âria, Mitropolia ┼či alte monumente istorice... P├«n─â s─â prind─â de veste cet─â┼úenii care, ├«n frunte cu directorul Gr─âdinii Botanice, au vrut s─â protesteze, teii nu mai erau! ÔÇ×├Än prezent, ini┼úiativa investitorilor caut─â ├«n centrul municipiilor, unde valoarea terenurilor a crescut enorm, amplasarea unor construc┼úii de mari propor┼úii, destinate s─â aduc─â venituri prin ├«nchiriere sau v├«nzare. A┼čadar, susceptibile de a fi reutilizate s├«nt parcurile publice ┼či suprafe┼úele construite ├«nainte de al Doilea R─âzboi Mondial. Aceast─â febr─â constructiv─â, care desfigureaz─â peisajul urban, nesocote┼čte faptul c─â, nici pentru veacul al XIX-lea, nu s-au p─âstrat dec├«t pu┼úine exemple de arhitectur─â civil─â. Nu trebuie s─â ne ├«n┼čele num─ârul de 29.435 de monumente istorice pentru ├«ntreaga ┼úar─â, dintre care 2627 pentru Bucure┼čti: au fost mai adeseori cru┼úate edificiile religioase, iar la ├«nscrierea pe lista oficial─â s-a procedat superficial ┼či aleatoriu, a┼ča c─â numeroase case din secolul care a urmat Regulamentului Organic, fiind absente din acest inventar, s├«nt expuse demol─ârii. Ceea ce dispare sub ochii no┼čtri este singura zestre capabil─â s─â mai eviden┼úieze identitatea noastr─â cultural─â. ├Äncep s─â se arate efectele inten┼úiei de a dispersa r─âspunderea pentru ├«ntre┼úinerea monumentelor, care ar trece de la Minister la consiliile jude┼úene sau or─â┼čene┼čti (┬źdescentralizare┬╗!), cu toate c─â acolo nu exist─â oameni competen┼úi, sau m─âcar con┼čtien┼úi de necesitatea de a conserva/restitui memoria colectiv─â.ÔÇť Acum va fi mai r─âu, fiindc─â se desfiin┼úeaz─â comisiile zonale, care erau ├«ns─ârcinate s─â-┼či spun─â cuv├«ntul pentru probleme locale sau s─â le semnaleze Comisiei Na┼úionale.

ÔÇ×La centru, adic─â ├«n Minister, DMI nu mai dispune dec├«t de un personal redus, insuficient pentru eviden┼úa ┼či supravegherea monumentelor. A re┼úine ├«n sarcina Ministerului doar monumentele de categoria A (importan┼ú─â maxim─â, na┼úional─â) ar ├«nsemna condamnarea celor de categoria B (importan┼ú─â local─â). Num─ârul ┼čantierelor de restaurare deschise anual a sc─âzut sub 20%, fa┼ú─â de perioada 1997-2001.

Se pune ├«ntrebarea cum s-a deschis drumul c─âtre aceast─â situa┼úie. Legea patrimoniului a ├«nt├«rziat zece ani. De c├«nd o avem, aplicarea ei a fost ├«mpiedicat─â sau ocolit─â din diverse cauze: corup┼úia, indiferen┼úa sau ignoran┼úa, lipsa de fonduri. Ca exemplu pentru ultima din aceste cauze, statul n-a putut ajuta, cum era obligat prin lege, eforturile proprietarilor particulari de a ├«ntre┼úine monumentele pe care le de┼úin, nici nu ┼či-a exercitat dreptul de preemp┼úiune pe care i-l d─â aceea┼či lege, la v├«nzarea monumentelor aflate ├«n proprietate privat─â.ÔÇť Scriam: ÔÇ×Chiar ├«n momentul de fa┼ú─â, este de v├«nzare hanul Solacolu, ultimul din marile hanuri bucure┼čtene din veacul al XIX-lea, care are ┼či o valoare memorial─â interna┼úional─â, deoarece a locuit acolo Liuben Karavelov, lider al emigra┼úiei revolu┼úionare bulgare ├«n ajunul R─âzboiului de Independen┼ú─â. Ar putea Ministerul nostru al Culturii s─â ia asupr─â-┼či achizi┼úia acestui monument istoric, at├«t de neglijat ├«n ultima vreme, ├«nc├«t se g─âse┼čte ├«ntr-o ru┼činoas─â stare de degradare? Lupta cu ignoran┼úa ┼či indiferen┼úa se poate duce numai printr-un program de st─âruitoare educa┼úie. A┼ča cum este predat─â istoria ├«n ┼čcolile noastre ├«n ziua de ast─âzi, este total desprins─â de realitatea direct vizibil─â ├«n cotidian. C├«t despre corup┼úie, ea se manifest─â chiar ├«n structurile care au datoria de a ap─âra patrimoniul, dar ┼či ├«n cazul organelor de justi┼úie solicitate s─â intervin─â pentru respectarea legii monumentelor, atunci c├«nd ea a fost ├«nc─âlcat─â. La Ploie┼čti, un fost mili┼úian, cu rela┼úii prin tribunale, a d─âr├«mat nepedepsit casa lui Ilie Lum├«n─ârarul, unde copil─ârise Caragiale. Oamenii-cheie pentru interesele private contra patrimoniului par a fi inamovibili, toate partidele au nevoie de ei. U┼čurin┼úa cu care se ob┼úin autoriza┼úii de demolare sau avize de declasare nu poate avea dec├«t o singur─â explica┼úie.

Solu┼úiile de rezolvare a acestui ansamblu de probleme trebuie c─âutate ┼či ├«n domeniul juridic, printr-o legisla┼úie mai pu┼úin permisiv─â ┼či care s─â aib─â pedepse clare acolo unde e ├«nc─âlcat─â, ┼či ├«n cre┼čterea aloca┼úiilor bugetare destinate ├«ntre┼úinerii ┼či restaur─ârii. O posibilitate ar fi ┼či parteneriatele de finan┼úare: 50% din partea statului ┼či 50% din partea colectivit─â┼úii locale sau a unei funda┼úii. Deschiderea unui num─âr mai mare de monumente istorice pentrru vizitare ar asigura cointeresarea Ministerului Turismului pentru punerea ├«n valoare a patrimoniului. ├Än ce prive┼čte organizarea administra┼úiei, s├«nt dou─â reforme strict necesare: re├«ntoarcerea personalului Direc┼úiei Monumentelor Istorice la efectivele pe care le avea ┼či atribuirea de puteri sporite Comisiei Na┼úionale. Ca organ consultativ, ea nu mai are putin┼úa de a ac┼úiona cu eficacitate. A-i reda capacitatea decizional─â a devenit indispensabil at├«t ├«n alc─âtuirea planului anual de lucr─âri, c├«t ┼či pentru clasarea urgent─â a unor monumente ├«n pericol. ├Än cazul ├«n care proprietarul privat nu ┼či-a respectat obliga┼úiile asumate spre conservarea monumentului, Comisia trebuie s─â poat─â riposta prin expropriere.ÔÇť ├Än loc s─â ┼úin─â seama de recomand─ârile acestea, Ministerul a r─âmas cu ┼čase persoane la DMI ┼či a fabricat o comisie cu 21 de membri, aproape to┼úi noi, a c─âror adecvare la func┼úie este adesea discutabil─â. Ministerul sau Gold Corporation au avut motive s─â fac─â apel la ei.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucure┼čti.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Paguba unor rom├óni care ┼či-au rezervat vacan┼úe ├«n Grecia. ÔÇ×O voce r─âstit─â a spus c─â doar turi┼čtii din Rom├ónia fac astaÔÇŁ
Mai mul┼úi rom├óni care voiau s─â-┼či rezerve vacan┼úa ├«n Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turi┼čtii au pierdut sute ┼či chiar mii de euro pe care e posibil s─â nu-i mai recupereze.
image
Disput─â ├«ntr-o gr─âdini┼ú─â f─âcut─â cu banii statului ungar: ÔÇ×Pot veni ┼či copii rom├óni, dar educa┼úia va fi ├«n maghiar─âÔÇŁ
Biserica Reformat─â a construit ├«n Huedin (jude┼úul Cluj) o gr─âdini┼ú─â cu predare ├«n limba maghiar─â. Un reprezentant al bisericii a precizat c─â gr─âdini┼úa a fost construit─â cu sprijin din partea┬á statului ungar, dar c─â va primi ┼či copii rom├óni.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.