De la un călător la altul

Publicat în Dilema Veche nr. 371 din 24-30 martie 2011
De la un călător la altul jpeg

Strînsele noastre legături cu Franţa au fost de patronaj de la Napoleon al III-lea pînă la De Gaulle şi succesorii săi – unde mai are Generalul o statuie, în afară de Franţa sau poate vreo fostă colonie „de peste mări“? De cînd avem aceste relaţii, s-au perindat nenumăraţi vizitatori interesaţi să cunoască fie exotismul balcanic, fie imitaţia francofonă (cu limba stăm din ce în ce mai prost în ziua de azi, deşi pe vremuri meritam toate premiile). 

Este instructiv să revedem din cînd în cînd imaginile pe care le-au reţinut, în impresiile lor, aceşti voiajori de profesie, atraşi de perspectiva unui reportaj suculent. Nu totdeauna jurnalul lor de călătorie reprezintă o viziune lucidă a direcţiilor de evoluţie a societăţii româneşti. De pildă, în 1905, cartea lui André Bellessort despre o ţară „fără tradiţii, fără moştenire, incapabilă de a-şi ajunge singură, făcută dintr-o bucată de voinţa oamenilor săi politici“, într-un cuvînt, comparabilă cu orice republică sud-americană. Nu-i de mirare că ziaristul francez a stîrnit atunci comentarii biciuitoare, ca acela prin care N. Iorga îl denunţa cititorilor români. 

După Război – Primul! –, s-a schimbat atitudinea politică a Franţei, căreia prăbuşirea imperiului aliat, al Rusiei, îi impunea să caute un alt punct de sprijin, atît faţă de ce era dincolo de graniţa Europei, cît şi în raport cu refacerea rapidă a Germaniei ameninţătoare. De aceea, observaţiile, chiar cînd erau critice, au fost mai binevoitoare. S-a schimbat şi calitatea intelectuală a musafirilor. A apărut, în 1931, Le carrefour des empires morts, carte pentru care istoricul Lucien Romier, străbătînd ţara de la Dunăre la Nistru, şi-a format o idee despre unitatea şi continuitatea acestui popor de obîrşie romanică, dar şi despre zbuciumul şi confuzia din prezentul lui cotidian. În capitala regatului a găsit ceea ce noi, răsăriţi după Război – Al Doilea –, am pierdut pentru totdeauna: 

„Sufletul său a rămas levantin şi grecesc, deşi vopsit cu un strat trainic de eleganţă pariziană. Oraşul trăieşte în prezent, socotindu-se născut din ajun, chiar dacă oamenii mari de bronz fac gesturi oratorice la fiecare răspîntie... Adevărata podoabă a Bucureştilor după gustul meu sînt grădinile delicioase şi această vegetaţie subţire, aurită toamna, care înfăşoară într-o graţie languroasă rămăşiţele oraşului aristocratic.“ 

Odată cu Romier venise Paul Morand, eseist şi romancier de reputaţie europeană, pe care  căsătoria îl făcuse să intre în elita bucureşteană financiară şi mondenă. A doua zi după cartea lui despre Londra, s-a întors în România ca să scrie Bucarest (ediţia întîia în 1935, s-a retipărit în 1990). În acelaşi timp era aici François de Vaux de Foletier, adus de reuniunea anuală a Comitetului internaţional de ştiinţe istorice şi căutînd material pentru o carte despre ţigani. Am avut prilejul să reproduc în această rubrică însemnările sale despre Bucureşti. Volumul lui Morand este mult mai bogat şi mai absorbant. În fine cadenţe, el evocă la început panorama istorică, apoi diverse aspecte pitoreşti; de marginea oraşului nu s-a apropiat mai mult decît Oborul sau Calea Dudeşti, descrierea se concentrează asupra cartierului elegant: de la Capşa la Şosea. Autorul a vizitat conştiincios muzeele (la cel Municipal, aflat atunci pe Calea Victoriei, în „Casa cu lanţuri“, unde l-a primit G.D. Florescu – „Barbete“, pe care l-am apucat şi noi, i s-au arătat vechi planuri şi gravuri; la cel de Artă Religioasă de la intrarea în Cişmigiu, a văzut frescele medievale de la Curtea de Argeş; Tzigara-Samurcaş i-a prezentat ceea ce este astăzi Muzeul Ţăranului). I s-au deschis palatele familiilor boiereşti (Sturdza, din Piaţa Victoriei, unde era Ministerul de Externe, nu mai există) şi biblioteca din casa Brătianu, în fundul parcului unde Ionel îşi are statuia. Realitatea socială sărea în ochi pe străzile Capitalei: ţărani amărîţi aşteptînd la cozi nesfîrşite bunul plac al Statului. Bînd vin fiert şi ascultînd-o pe Maria Tănase, oaspetele francez a înţeles că bucureşteanul „întruchipează sufletul unui popor a cărui răbdare e nesfîrşită, sublimă ca a animalelor, şi al cărui optimism îngăduitor a inventat zicala: – Mare-i grădina lui Dumnezeu!“. 

Dacă, mîine, încă un observator străin va depune mărturie despre oraşul nostru, cel odată cu care ne transformăm şi noi, cum ne vom vedea oare în acea oglindă?

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un oraș din România se află în topul celor mai ieftine orașe din Europa de vizitat în 2024. Pe ce poziție s-a clasat
De la Lisabona până în capitala Lituaniei, în urma unei analize făcută de specialiștii englezi, a reieșit o listă cu cele mai accesibile orașe europene pentru turism de weekend, printre care se află și unul din România.
image
Păţania de groază a unor nemți. Au rămas suspendaţi cu autorulota deasupra unei prăpăstii. „Dacă făceau asta românii în Germania...“
Salvamontiştii din Neamţ, care acţionează în zona masivului Ceahlău, au dat detalii despre o misiune care i-a avut în prim-plan pe membrii unei familii germane.
image
Turist speriat de prețurile din centrul unui mare oraș din România: „E prea mult“
Restaurantele, terasele și barurile reprezintă, fără îndoială, puncte importante de atracție pentru foarte mulți turiști. Cu toate acestea, mulți dintre ei se lovesc de prețurile piperate din marile orașe ale României.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.