De ce dărîmăm?

Publicat în Dilema Veche nr. 455 din 1-7 noiembrie 2012
De ce dărîmăm? jpeg

Un nume pe care ar trebui s─â-l cunoasc─â toat─â lumea este acela al marelui ziarist polonez Ryszard Kapu┼Ťci┼äski (1932-2007). C─âr┼úile care au r─âmas de la el s├«nt mai mult dec├«t reportaje, s├«nt extraordinare documentare despre Etiopia, Angola ┼či Iran, ┼ú─âri pe care autorul le-a cercetat ├«n momentele cele mai dramatice ale secolului trecut. Revolu┼úii ┼či r─âzboaie civile ├«n mijlocul c─ârora a fost s├«nt explicate cititorului pe baza acestei experien┼úe. Despre Uniunea Sovietic─â a scris Imperium, unde investiga┼úia ┼či analiza cuprind o jum─âtate de secol: amintiri, pentru anii 1939-1967, ┼či reflectarea evenimentelor din 1989-1991 ÔÇ×v─âzute din zborÔÇť, ca s─â ajung─â la o ultim─â privire asupra acestui spa┼úiu politic, revizitat ├«n 1992-1993, sub titlul ÔÇ×urmarea continu─âÔÇť. Din capitolul care relateaz─â impresii din Armenia, dup─â intrarea ├«ntr-o nou─â existen┼ú─â independent─â, am ales o pagin─â care mi se pare evocatoare pentru ceea ce tr─âim ┼či noi ast─âzi:

ÔÇ×Aici, ├«n fa┼úa hotelului unde locuiesc, se demoleaz─â un vechi cartier din Erevan. Vechile case s├«nt dobor├«te, cu coloanele ┼či bol┼úile lor, cu chio┼čcurile, cu gr─âdinile suspendate, cu peticele de flori ┼či straturile de zarzavat, cu p├«raiele ┼či cascadele ├«n miniatur─â, cu acoperi┼čuri pe care se ├«ntind covoare de flori, cu gardurile acoperite de o vi┼ú─â-de-vie stufoas─â; se d─âr├«m─â sc─ârile de lemn, se distrug b─âncile de la piciorul zidurilor, se fac una cu p─âm├«ntul ┼čoproane de lemn, cote┼úe de g─âini, portaluri ┼či por┼úi. Toate astea vor disp─ârea. Oamenii se uit─â la buldozere cum calc─â peste acest peisaj sculptat de ani nenum─âra┼úi, ├«n locul c─âruia se vor ├«n─âl┼úa cutii de beton prefabricate, privesc cum ma┼činile strivesc aceste str─âdu┼úe pa┼čnice, primitoare, pline de verdea┼ú─â, ┼či potecile ┼či fund─âturile, pref─âc├«ndu-le ├«ntr-un morman de gunoi. Oamenii stau ┼či pl├«ng. ┼×i eu stau printre ei ┼či pl├«ng.

Toate au trecut ÔÇô Uniunea Sovietic─â ┼či Republica Sovietic─â Socialist─â Armenia ┼či comunismul, dar mentalitatea obi┼čnuit─â pentru care principalul este, ├«nainte de toate, s─â distrugi c├«t po┼úi mai mult, aceast─â mentalitate a supravie┼úuit, ea n-a disp─ârut, ea prospereaz─âÔÇť.

C├«nd am fost ┼či eu la Erevan, am c─âutat ├«n zadar vechile cartiere. Chiar trec├«nd de incinta de blocuri ├«nalte care ├«nconjoar─â hotelul monumental ┼či muzeele din centru, se desf─âceau str─âzi lungi ┼či largi, m─ârginite de blocurile din epoca sovietic─â, ├«ns─â, dincolo de aceste faleze cenu┼čii, am descoperit oamenii nevoia┼či care, la c├«te un col┼ú, ├«┼či ├«ntindeau marfa ÔÇô o s─âr─âcie oriental─â, dar care nu mai avea un caracter patriarhal, ┼ú─âr─ânesc, ┼či se ad─âpostea ├«n ┼čandramale ├«njghebate pentru micul comer┼ú de tranzi┼úie.

Mi-e foarte team─â c─â aceea┼či mentalitate distrug─âtoare exist─â ┼či la Bucure┼čti, insuficient protejat de legi ┼či institu┼úii care ar trebui s─â apere patrimoniul, dar care acoper─â formal o profund─â indiferen┼ú─â. De exemplu, date cerute prin Legea Liberului Acces la Informa┼úii de tineri exper┼úi SAR (Raluca Pop) arat─â c─â nu facem nici m─âcar minimum pentru a documenta legal situa┼úia monumentelor ÔÇô f─âr─â de care devine problematic─â atragerea de fonduri europene din bugetul viitor 2014-2020 pentru salvgardarea zestrei istorice de monumente pe care Capitala o mai p─âstreaz─â ├«nc─â. Condi┼úia este ├«ndeplinirea unor obliga┼úii care figureaz─â ├«n legea din 2001, dar datele arat─â c─â nici nu se cunoa┼čte exact situa┼úia a c─ârei remediere o a┼čtept─âm.

Inventarierea monumentelor istorice este o atribu┼úie a direc┼úiilor jude┼úene pentru cultur─â, respectiv a municipiului Bucure┼čti. Conform legisla┼úiei, aceast─â inventariere ar trebui ├«ndeplinit─â anual, iar datele re├«nnoite s─â fie de┼úinute de c─âtre Direc┼úia Patrimoniului Cultural din Ministerul Culturii ┼či Patrimoniului Na┼úional. De asemeni, legea prevede ca un func┼úionar al acestei direc┼úii s─â redacteze pentru fiecare monument o obliga┼úie de folosin┼ú─â ├«nm├«nat─â proprietarului, cu o copie p─âstrat─â la Minister. La Institutul Na┼úional al Patrimoniului, din 2004 p├«n─â azi, au ajuns numai 357 de obliga┼úii din toat─â ┼úara, de┼či lista oficial─â num─âr─â 30.108 monumente istorice ┼či situri arheologice.

Alte date, culese cu acela┼či prilej, se refer─â la baza cadastral─â, adic─â la perimetrarea imobilului ┼či a zonei sale de protec┼úie, la regimul de proprietate ÔÇô esen┼úial pentru a determina cui ├«i revine datoria conserv─ârii monumentului ÔÇô ┼či chiar la starea de conservare. Pentru Bucure┼čti avem un total de 2590 de monumente la ora actual─â (├«n 2004 fuseser─â ├«nregistrate 2627, diferen┼úa ar putea proveni din eroare, din declas─âri, care nu ├«nceteaz─â, sau chiar din demol─âri ilegale). Baza cadastral─â exist─â pentru numai 62%. C├«t prive┼čte starea de conservare, ea este, pur ┼či simplu, necunoscut─â la 2552! Adic─â la 98,53%... C├«te s├«nt ├«n stare bun─â? 33! Bravo... ├Än stare de precolaps? Doar 4! ├Än stare mediocr─â? Nici una! Ei, a┼č! Probabil au intrat la ÔÇ×necunoscuteÔÇť. A┼č putea spune c─â ignorarea situa┼úiei pe teren ÔÇô ├«n Capital─â, nu ├«n Canada sau Indonezia! ÔÇô dovede┼čte o colosal─â nesim┼úire. N-o spun, cunosc├«nd num─ârul infim de func┼úionari ai direc┼úiei din Minister la sarcinile c─ârora s-a ad─âugat mutarea Ministerului ├«ntr-un alt sediu, cu o cantitate de dosare dintre care nu-mi vine s─â cred c─â nu s-au r─ât─âcit cine ┼čtie c├«te. Iar problema regimului de proprietate, a┼ča de complex─â, nu se prezint─â nici ea mai clar: statul a p─âstrat numai 16 monumente (gen Academia Militar─â sau Casa Sc├«nteii), 156 s├«nt private ┼či 2417 ÔÇô cu proprietar necunoscut. Prin urmare, proprietate privat─â 6% ┼či anonim─â 93%. Procente asem─ân─âtoare s├«nt ┼či ├«n jude┼úele Ia┼či, Cluj, Gala┼úi, Teleorman, Hunedoara etc. 

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucure┼čti.

Foto: adevarul.ro

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Didactice
Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul┬ástudent┬á(cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu┬áelev┬ásau┬á╚Öcolar,┬áca ├«n Regat.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Via┼úa lui Becker, ce-i drept, e o vrai┼čte. Ajunge s─â-l prive┼čti pentru a ├«n┼úelege c├«te nop┼úi grele s├«nt pitite sub fa┼úa buh─âit─â.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit ├«n minte formula unui cunoscut:┬á├Än definitiv, cine e╚Öti tu ca s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple s─â fii nedrept─â╚Ťit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.