De aici ┼či de acolo

Publicat în Dilema Veche nr. 498 din 29 august - 4 septembrie 2013
De aici ┼či de acolo jpeg

Iulie a venit ┼či a trecut a┼ča cum se anun┼úase, cu ar┼či┼ú─â cople┼čitoare. Din ora┼čul dogoritor, at├«┼úia au fugit sau se preg─âtesc s─â plece acum ├«n vacan┼ú─â, ├«nc├«t ai crede c─â nu se mai ├«nt├«mpl─â nimic. Ba da, se urzesc planuri la Prim─âria general─â pentru viitoarele mari transform─âri urbanistice.

├Änc─â de la 11 iulie, HotNews semnala c─â filiala Bucure┼čti a Ordinului Arhitec┼úilor din Rom├ónia i-a adresat dlui Oprescu o peti┼úie purt├«nd 150 de semn─âturi. E vorba despre pasajele proiectate pentru Pia┼úa Presei (Libere?) ┼či pentru Pia┼úa Charles de Gaulle, considerate inutile de c─âtre unii dintre cei mai competen┼úi exper┼úi.

Deocamdat─â este luat ├«n discu┼úie cel dint├«i, evaluat la 18 milioane de euro. P─ârerea speciali┼čtilor este c─â ├«n intersec┼úia de la Casa Presei exist─â capacitate de preluare a traficului. Pentru fluidizarea circula┼úiei ar fi suficiente corelarea semafoarelor ┼či optimizarea ciclului de semaforizare. Argumentul pe care se bazeaz─â partizanii pasajului este c─â, la intrarea ├«n Bucure┼čti pe DN1, fluxul ma┼činilor se g├«tuie. Foarte adev─ârat, dar dificultatea ar putea fi ├«nl─âturat─â dac─â s-ar construi doar 6 km ├«n plus, pentru at├«t de necesara leg─âtur─â cu autostrada. ├Än loc de aceast─â simpl─â opera┼úie, ÔÇ×se a┼čteapt─âÔÇť ├«ntinderea A3 p├«n─â la Bra┼čov ┼či p├«n─â ├«n Moldova!

O concesie pe care chiar peti┼úionarii o consider─â ra┼úional─â ar fi ca pasajul, dac─â s-ar face totu┼či, s─â fie restr├«ns la leg─âtura dintre DN1 ┼či bulevardul Expozi┼úiei. Astfel, ar fi salvat sf├«r┼čitul ┼čoselei Kiseleff de interven┼úia agresiv─â din cauza c─âreia risc─â s─â dispar─â o parte din spa┼úiile verzi, ÔÇ×poartaÔÇť caracteristic─â a Capitalei.

├Än acela┼či timp, am ├«n fa┼ú─â ziarele germane, care comenteaz─â hot─âr├«rea important─â care s-a luat, la cel mai ├«nalt nivel oficial, ├«n leg─âtur─â cu restaurarea castelului regal din Berlin. La ie┼čirea din faimoasa strad─â Unter den Linden, pe malul Spreei, r├«u care str─âbate centrul ora┼čului, ┼či peste drum de m─âre┼úul monument religios ┼či dinastic care este Domul, se g─âse┼čte ÔÇô ├«nc─â ÔÇô un ├«ntins teren viran. Acolo a fost, p├«n─â acum c├«┼úiva ani, palatul guvernamental al regimului comunist. Pieck, Ulbricht ┼či Honecker au socotit intolerabil s─â lase s─â troneze ├«n mijlocul capitalei ÔÇ×democrateÔÇť re┼čedin┼úa istoric─â a Hohenzollernilor. Castelul din secolul al XVIII-lea ÔÇô care suferise, de altfel, din cauza bombardamentelor ÔÇô a fost demolat din temelie la ├«nceputul anilor ÔÇÖ50. Atunci, reconstruc┼úia dirijat─â de acelea┼či ra┼úiuni ideologice a f─âcut s─â se ├«nal┼úe o cl─âdire nou─â, cu spa┼úii de protocol ┼či birouri. N-am apucat s-o mai v─âd fiindc─â fusese la r├«ndul ei d─âr├«mat─â, invoc├«ndu-se ca motiv faptul c─â ├«n materialele folosite la construc┼úie ┼či decora┼úie intra o mare cantitate de azbest. Utilizarea acestei fibre minerale pentru a cre┼čte rezisten┼úa era obi┼čnuit─â p├«n─â prin 1970, c├«nd s-a descoperit c─â cimentul, vinilul ┼či cauciucul care con┼úin azbest produc, la inhalare, cancerul pulmonar. Dispari┼úia acestui simbol al dictaturii a atras dup─â sine o ini┼úiativ─â care nu mai era sanitar─â, ci politic─â. A ap─ârut ideea de a reconstrui ca monument istoric castelul regal, a┼ča cum este prezent ├«n numeroase picturi ┼či gravuri care reprezentau peisajul vechiului Berlin.

A izbucnit o controvers─â ├«n care problema financiar─â nu putea disimula reac┼úia de st├«nga la aceast─â ├«ntoarcere a trecutului, cu toate c─â viitoarea destina┼úie a cl─âdirii este cultural─â: un muzeu al civiliza┼úiilor. Se jongla cu cifrele ame┼úitoare. S-a calculat un buget de 590 de milioane de euro, f─âr─â cupola care trebuie s─â ├«ncoroneze palatul. Statul federal s-a angajat s─â pl─âteasc─â 500 de milioane, alte 34 fiind contribu┼úia landului Berlin, iar 80 ar urma s─â fie achitate din fonduri private, de c─âtre societatea care s-a format pentru a promova proiectul. E adev─ârat c─â ├«n condi┼úiile economice actuale, dup─â dezastrul unor mari b─ânci ÔÇô ca BER ┼či Stuttgart 21 ÔÇô, adversarii, ideologici sau nu, au o ├«ndrept─â┼úire s─â protesteze. Cea mai scump─â dintre cl─âdirile ridicate p├«n─â acum pe banii statului a fost un teatru pentru care s-au cheltuit maximum 5000 euro pe metru p─âtrat. Unele muzee n-au avut nevoie dec├«t de jum─âtate din aceast─â sum─â. Pentru castel, metrul p─âtrat ar costa 15.000 de euro.

Totu┼či, la 12 iunie, pre┼čedintele Germaniei, Joachim Gauck, a pus piatra de funda┼úie a noului-vechi castel. Exemplul pe care-l d─â decizia aceasta conteaz─â prin curajul de a sus┼úine cu orice pre┼ú c─âutarea acelei istorii cu care se identific─â personalitatea unei na┼úiuni.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucure┼čti.

Foto: L. Muntean

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
├Änfiin╚Ťarea avia╚Ťiei militare ├«n Rom├ónia
Rom├ónia a fost printre primele ╚Ť─âri din lume care ╚Öi-a ├«nzestrat for╚Ťele sale armate cu aerostate ╚Öi avioane.
image
Responsabilit─â╚Ťile date de germani Armatei Rom├óne la Stalingrad, mult peste posibilit─â╚Ťile acesteia
B─ât─âlia de la Stalingrad a tensionat rela╚Ťiile cu aliatul german, cu prec─âdere ├«n urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor rom├óne pentru c─âderea ├«n ├«ncercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revolu┼úionar ┼či om politic, murea ├«ntr-un ospiciu din Bucure┼čti, suferind de o afec┼úiune psihic─â, dob├óndit─â de pe urma mizeriei ┼či s─âr─âciei. ┬áVia┼úa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.