De aici şi de acolo

Publicat în Dilema Veche nr. 498 din 29 august - 4 septembrie 2013
De aici şi de acolo jpeg

Iulie a venit şi a trecut aşa cum se anunţase, cu arşiţă copleşitoare. Din oraşul dogoritor, atîţia au fugit sau se pregătesc să plece acum în vacanţă, încît ai crede că nu se mai întîmplă nimic. Ba da, se urzesc planuri la Primăria generală pentru viitoarele mari transformări urbanistice.

Încă de la 11 iulie, HotNews semnala că filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România i-a adresat dlui Oprescu o petiţie purtînd 150 de semnături. E vorba despre pasajele proiectate pentru Piaţa Presei (Libere?) şi pentru Piaţa Charles de Gaulle, considerate inutile de către unii dintre cei mai competenţi experţi.

Deocamdată este luat în discuţie cel dintîi, evaluat la 18 milioane de euro. Părerea specialiştilor este că în intersecţia de la Casa Presei există capacitate de preluare a traficului. Pentru fluidizarea circulaţiei ar fi suficiente corelarea semafoarelor şi optimizarea ciclului de semaforizare. Argumentul pe care se bazează partizanii pasajului este că, la intrarea în Bucureşti pe DN1, fluxul maşinilor se gîtuie. Foarte adevărat, dar dificultatea ar putea fi înlăturată dacă s-ar construi doar 6 km în plus, pentru atît de necesara legătură cu autostrada. În loc de această simplă operaţie, „se aşteaptă“ întinderea A3 pînă la Braşov şi pînă în Moldova!

O concesie pe care chiar petiţionarii o consideră raţională ar fi ca pasajul, dacă s-ar face totuşi, să fie restrîns la legătura dintre DN1 şi bulevardul Expoziţiei. Astfel, ar fi salvat sfîrşitul şoselei Kiseleff de intervenţia agresivă din cauza căreia riscă să dispară o parte din spaţiile verzi, „poarta“ caracteristică a Capitalei.

În acelaşi timp, am în faţă ziarele germane, care comentează hotărîrea importantă care s-a luat, la cel mai înalt nivel oficial, în legătură cu restaurarea castelului regal din Berlin. La ieşirea din faimoasa stradă Unter den Linden, pe malul Spreei, rîu care străbate centrul oraşului, şi peste drum de măreţul monument religios şi dinastic care este Domul, se găseşte – încă – un întins teren viran. Acolo a fost, pînă acum cîţiva ani, palatul guvernamental al regimului comunist. Pieck, Ulbricht şi Honecker au socotit intolerabil să lase să troneze în mijlocul capitalei „democrate“ reşedinţa istorică a Hohenzollernilor. Castelul din secolul al XVIII-lea – care suferise, de altfel, din cauza bombardamentelor – a fost demolat din temelie la începutul anilor ’50. Atunci, reconstrucţia dirijată de aceleaşi raţiuni ideologice a făcut să se înalţe o clădire nouă, cu spaţii de protocol şi birouri. N-am apucat s-o mai văd fiindcă fusese la rîndul ei dărîmată, invocîndu-se ca motiv faptul că în materialele folosite la construcţie şi decoraţie intra o mare cantitate de azbest. Utilizarea acestei fibre minerale pentru a creşte rezistenţa era obişnuită pînă prin 1970, cînd s-a descoperit că cimentul, vinilul şi cauciucul care conţin azbest produc, la inhalare, cancerul pulmonar. Dispariţia acestui simbol al dictaturii a atras după sine o iniţiativă care nu mai era sanitară, ci politică. A apărut ideea de a reconstrui ca monument istoric castelul regal, aşa cum este prezent în numeroase picturi şi gravuri care reprezentau peisajul vechiului Berlin.

A izbucnit o controversă în care problema financiară nu putea disimula reacţia de stînga la această întoarcere a trecutului, cu toate că viitoarea destinaţie a clădirii este culturală: un muzeu al civilizaţiilor. Se jongla cu cifrele ameţitoare. S-a calculat un buget de 590 de milioane de euro, fără cupola care trebuie să încoroneze palatul. Statul federal s-a angajat să plătească 500 de milioane, alte 34 fiind contribuţia landului Berlin, iar 80 ar urma să fie achitate din fonduri private, de către societatea care s-a format pentru a promova proiectul. E adevărat că în condiţiile economice actuale, după dezastrul unor mari bănci – ca BER şi Stuttgart 21 –, adversarii, ideologici sau nu, au o îndreptăţire să protesteze. Cea mai scumpă dintre clădirile ridicate pînă acum pe banii statului a fost un teatru pentru care s-au cheltuit maximum 5000 euro pe metru pătrat. Unele muzee n-au avut nevoie decît de jumătate din această sumă. Pentru castel, metrul pătrat ar costa 15.000 de euro.

Totuşi, la 12 iunie, preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, a pus piatra de fundaţie a noului-vechi castel. Exemplul pe care-l dă decizia aceasta contează prin curajul de a susţine cu orice preţ căutarea acelei istorii cu care se identifică personalitatea unei naţiuni.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: L. Muntean

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.