Cum se nasc şi mor oraşele

Publicat în Dilema Veche nr. 492 din 18-24 iulie 2013
Cum se nasc şi mor oraşele jpeg

Ca orice fiinţă vie, un oraş apare, creşte şi moare. Studiul originilor, al dezvoltării şi declinului unui oraş face obiectul unei ştiinţe care s-a constituit după Primul Război Mondial şi care se numeşte evoluţia urbană. Ea examinează legătura dintre om şi natură, dar influenţa preponderentă asupra acestei relaţii nu-i aparţine geografiei, ci istoriei, fiindcă trecutul este adînc întipărit în felul de a construi şi în concepţia despre drepturile locuitorilor.

Există oraşe spontane şi oraşe create. Diferenţa va fi văzută mai clar dacă luăm două exemple extreme: Paris şi Washington. Pe insuliţele de pe Sena şi-a stabilit tabăra de iarnă împăratul Iulian Apostatul. Cu 400 de ani mai înainte, Cezar făcuse ca legiunile sale să treacă prin păduri şi mlaştini, ca să controleze acolo răspîntia strategică a mai multor drumuri. Un strat peste altul, de la aşezarea galo-romană şi cetatea carolingiană expusă atacurilor normande pînă ce, de la începutul veacului al XI-lea, regii îşi vor avea aici reşedinţa statornică. Dar acţiunea lor nu se poate compara cu actul fondator din 1790 prin care generalul Washington a ales locul unde se va înălţa capitala federală, însărcinîndu-l pe maiorul L’Enfant să-i traseze planul. Faţă de primul caz, în care aglomerarea s-a înjghebat treptat, numai al doilea este rezultatul voinţei de a întemeia.

Printre elementele generatoare de oraşe, acelea care datorează cel mai mult naturii sînt colinele izolate. Predilecţia vechilor greci pentru Acropole (Micene, Argos, Atena sînt căţărate pe dealuri) se constată şi în Evul Mediu: în Italia, Assisi, Siena, San Gimignano. Aceleaşi necesităţi de apărare au impus alegerea insulelor dintr-o gură de fluviu (Sankt Petersburg, Stockholm, New York) sau din meandrele unei lagune (Veneţia). Există, la încrucişarea drumului de uscat cu rîul, şi vadul sau podul în jurul căruia s-au adunat orăşenii (Florenţa). Alteori, izvoarele de apă minerală au provocat cultul unor zei care i-au chemat pe oameni, ca la Bath. Oraşele din Apusul Europei, adesea, s-au îngrămădit în jurul unui castel sau al unei mănăstiri. La Split, cu faţa la Adriatică, casele au răsărit în interiorul uriaşului palat imperial pe care Diocleţian şi l-a construit pentru ieşirea la pensie.

Creşterea aşezării urbane se poate datora intervenţiei care i-a dăruit un nou destin, introducînd o activitate specială. În Anglia secolului al XIII-lea, numele oraşelor universitare, „vadul boilor“ (Oxford) şi „podul peste Cam“ (Cambridge) arată ce origine umilă a fost înainte de a se strînge pe malurile rîului dascălii şi şcolarii lor, sub protecţia unor fundaţii bisericeşti. Dar, cel mai frecvent, puterea politică a fost cea care a decis soarta oraşului din care a făcut o capitală: Madrid, Berlin sau – de cînd Norvegia şi-a recăpătat independenţa, în 1905 – Oslo. După Petru cel Mare, Rusia a avut altă capitală decît cea veche, formată în Evul Mediu pe malul rîului Moscova, dar proclamarea URSS a substituit Petrograd-ului iarăşi Moscova. Pentru a evita rivalitatea între două centre, Olanda are drept capitală Amsterdam, pe cînd sediul Guvernului este la Haga. Bruxelles, capitala regatului belgian fiindcă acolo izbucnise în 1830 revoluţia care a rupt Ţările de Jos în două, a dobîndit o mare importanţă internaţională ca centru al instituţiilor europene

Dar oraşele, mai devreme sau mai tîrziu, pot să şi moară. De moarte naturală, prin dispariţia elementului care le asigurase dezvoltarea, sau de moarte violentă. Înnisiparea a sufocat porturi ca Aigues-Mortes sau chiar Bruges (renăscut ca oraş turistic). Anglia medievală avea acele Cinq-Ports înghiţite de valuri sau de care marea s-a îndepărtat. Pompei şi Herculanum au împietrit în lava Vezuviului pînă cînd arheologii au deschis calea turismului. Războaie necruţătoare au nimicit Babilon, Ninive şi Cartagina.

La noi, turiştii vor continua să vină în Dobrogea pentru ruinele din Antichitatea greco-romană, în Munţii Orăştiei pentru fortăreţele dacice sau chiar la Suceava, fiindcă am pierdut Cetatea Albă şi Hotinul. Bucureştii, care s-au închegat, din preocupări comerciale şi militare, din satele adunate la poalele Curţii domneşti de pe malul sudic al Dîmboviţei, n-ar fi fost niciodată nimic dacă nu s-ar fi urbanizat intens cînd România modernă a avut nevoie de o capitală. A doua etapă, a industrializării, a impus-o regimul comunist. Cea de a treia, a „biznesului“, abia a început şi, cînd îşi va desăvîrşi acţiunea distrugătoare, turiştii vor putea veni şi aici, ca să fotografieze ceea ce inconştienţa unor „dezvoltatori“ compune acum ca o imitaţie de oraş, fără trecut.

(articol apărut în nr. 289, 29 august, 2009)

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto L. Muntean

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.