Cum construiau altădată capitaliştii români

Publicat în Dilema Veche nr. 513 din 12-18 decembrie 2013
Cum construiau altădată capitaliştii români jpeg

Nu-i nimeni care să nu ştie că, în capitalismul pe care ne căznim să-l înjghebăm, scandaluri dintre cele mai mari izbucnesc în legătură cu construcţiile pe cheltuiala statului. Autostrăzi, poduri, săli de sport, patinoare sau, pur şi simplu, borduri. Oricîte abuzuri se dezvăluie în aceste afaceri, ele continuă cu acelaşi avînt. Ca să nu credem că de vină este sistemul, sau că aşa ar fi fost întotdeauna românii, profitori nesimţiţi de beneficii umflate pe seama statului, e bine, din cînd în cînd, să mai citim cîte ceva despre constructorii de pe vremuri.

Un prieten mi-a pus în mînă o carte: Virgiliu Z. Teodorescu – Tiberiu Eremie. Un om de omenie, un demn exemplu de urmat, Bucureşti, 2013. Fiindcă, poate, Editura AGIR n-are cea mai bună distribuţie, cred că nu-i de prisos să fac cunoscut subiectul. E povestea unui inginer care a avut în vedere numai binele poporului său. Părinţii noştri îşi mai aminteau de el. Omul a fost unul dintre acei ardeleni care au venit aici cînd, încă, România era altă ţară, iar el, născut în 1875, originar din Săcele, ca alţi intelectuali valoroşi din generaţia lui (dr. Ştefan Irimescu, de pildă), studiase la Zürich între 1893 şi 1897.

Ce se învăţa la Politehnica de acolo se vede din diploma dobîndită, pe care urmaşii au păstrat-o: geometrie, mecanică, fizică, multă geologie, geodezie, construcţii civile, tehnologia materialelor, poduri de piatră, de lemn şi de fier, fundaţii, străzi şi căi ferate. Materii suplimentare, încă vreo 20, a căror însuşire era benevolă. Pe cînd la celelalte, limba de predare era germana, aici se adăugau franceza (Causeries sur les livres nouveaux, cu marele profesor Droz, fondatorul faimoasei librării-edituri) şi italiana (Manzoni, Leopardi şi literatura contemporană). Ca teme de istorie – primii ani ai Republicii franceze şi opera lui Napoleon.

La Bucureşti a fost angajat din 1898 la Ministerul Lucrărilor Publice şi a devenit membru al Societăţii Politehnice (astăzi AGIR). Interesat de utilizarea betonului armat la construcţiile civile şi publice – metodă pe care, în ţara noastră, o introdusese cu numai cîţiva ani înainte Anghel Saligny –, inginerul Eremie a înfiinţat Societatea „Beton şi Fier“ în 1907. Ulterior, s-a dezvoltat Întreprinderea Generală Tehnică „Tiberiu Eremie“. Activitatea sa avea să se extindă de la un capăt al ţării la altul.

Pentru a menţiona numai clădirile importante din Bucureşti, în 1911 se ridica, la colţul Căii Victoriei cu Sărindar (str. C. Mille), Hotelul Luvru (astăzi Capitol), iar în 1912 – teatrul de pe strada Lipscani, nr. 53, care mai tîrziu s-a numit Rapsodia. A urmat, în 1913, impunătorul ansamblu Imobiliara, cu pasajul Victoria, care face legătura între Calea Victoriei şi strada Academiei. După război, perioada de mare angajare în serviciul Capitalei, ale cărei nevoi erau acum de modernizare, a produs întîi Palatul Sindicatului Ziariştilor, o elegantă construcţie proiectată încă din 1912, de arhitectul I.D. Berindey, care s-a terminat în 1921. Apoi, încep lucrările la Palatul Societăţii „Tinerimea Română“ şi alături, la Societatea Studenţilor în Medicină, pe cheiul Dîmboviţei. În 1926, pe strada Carol Davila, nr. 48, o altă comandă a produs sediul creştinilor după Scriptură – o asociaţie religioasă neoprotestantă (mişcarea de la „Cuibul cu Barză“). În zona de la Izvor, de unde porneşte Calea Victoriei, au apărut blocurile Adriatica – Trieste (1926-1927) şi Agricola – Fonciera (1928-1932), amîndouă datorate lui Petre Antonescu. Marele şantier din Calea Rahovei a lucrat la extinderea afacerilor Bragadiru, în jurul fabricii de bere, unde s-a înălţat un adevărat palat. Ultimele clădiri monumentale executate de Întreprinderea „Tiberiu Eremie“ au fost, în anii 1934-1936, Halele Ford şi Facultatea de Drept, ambele în colaborare cu arhitectul Petre Antonescu.

Toate aceste construcţii au rezistat cutremurului din 1977, dovadă a înaltei calităţi şi a probităţii care au caracterizat munca inginerului Eremie. Dimensiunile activităţii sale pot fi înţelese numai ţinînd seama de realizările ei din provincie (îndeosebi în Transilvania şi în Banat – bisericile epocii interbelice). Datoria faţă de acest om aici, în Bucureşti, a arătat-o N. Iorga, care-i era recunoscător pentru sprijinul dat fără preget Ligii Culturale şi Neamului Românesc. Atunci, la moartea „ziditorului“, în 1937, scria el: „Prin grija lui personală de fiecare amănunt creştea înfăţişarea capitalei româneşti pe care o dorea să se poată întrece cu cele mai mîndre şi mai bogate din centrele lumii.“

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Înființarea aviației militare în România
România a fost printre primele țări din lume care și-a înzestrat forțele sale armate cu aerostate și avioane.
image
Responsabilitățile date de germani Armatei Române la Stalingrad, mult peste posibilitățile acesteia
Bătălia de la Stalingrad a tensionat relațiile cu aliatul german, cu precădere în urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor române pentru căderea în încercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revoluţionar şi om politic, murea într-un ospiciu din Bucureşti, suferind de o afecţiune psihică, dobândită de pe urma mizeriei şi sărăciei.  Viaţa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.