Cronica unei morţi anunţate

Publicat în Dilema Veche nr. 507 din 31 octombrie - 6 noiembrie 2013
Cronica unei morţi anunţate jpeg

De cîte ori am scris despre casa asta! Dacă cititorii s-au plictisit să audă despre ea, n-aibă nici o grijă: astă-seară m-am dus să o văd pentru ultima oară. Prin Internet circulă de cîteva ore înştiinţarea trimisă de Nicuşor Dan, în numele Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul“, că mîine se demolează trei case de pe strada Christian Tell, numerele 16 A şi B şi 18. Vor începe să huruie excavatoarele şi buldozerele. S-ar zice că trăim sub ameninţarea nimicirilor. Se dărîmă şi munţii, se distrug şi casele... Încă din 2009 durează lupta în jurul acestor clădiri, dintre care primele două au o incontestabilă valoare de monument istoric, recunoscută printr-un studiu alcătuit de Ordinul Arhitecţilor din România. În total sînt 9, cele contra cărora se înverşunează marele proiect al firmei de arhitectură Sorin Gabrea, fost arhitect-şef al Capitalei, toate în acelaşi cartier dintre Piaţa Romană şi Piaţa Amzei. E adevărat că acolo este o zonă protejată (PROTEJATĂ, da!). Nesocotirea unui regulament urbanistic fără probleme a devenit obişnuită. Chemăm investitorul străin şi, cînd vine, vede ocazia de a cumpăra, ca să o demoleze, casa veche în locul căreia se va ridica un bloc de birouri, sau de locuinţe scumpe, sau un hotel.

Pe Christian Tell, la nr. 16, se află o casă unică în Bucureşti ca armonie discretă a arhitecturii. A construit-o în 1895 Oscar Benisch (1866-1925), fiu de arhitect şi el însuşi arhitect, ale cărui rude aveau proprietăţi în preajmă, iar familia sub numele căreia era cunoscută această vilă se numea Patzelt. La începutul secolului, acolo locuia Alexandru I. Ghika (1862-1915), pictor, unul din sateliţii artei franceze la noi. Prieten cu Toulouse-Lautrec, aşa spune legenda, pe care îmi vine s-o cred, fiindcă erau de-o vîrstă, amîndoi dintr-un mediu aristocratic, iar Ghika pare să fi căutat acelaşi gen de subiecte. Fratele său Vladimir, care se convertise la catolicism şi trăia mai mult în străinătate, a stat aici din 1902 pînă la începutul războiului, cînd a plecat la Roma: beatificarea ar fi putut da un argument de a salva casa.

Scriu, şi mîine dimineaţă au să se urce muncitorii pe acoperişul deja spintecat. A trecut vremea cînd mai era o speranţă. Dar e timpul să fie puse unele întrebări. Nicuşor Dan vrea să ştie dacă există autorizaţia de desfiinţare. Fără aprobarea primarului general sau chiar cu ea, lipseşte avizul primarului de la sectorul 1. Acesta este obligatoriu. Domnul Andrei Chiliman merită felicitat că a refuzat să emită documentul indispensabil (vorba vine! Uite că ăştia se pot dispensa). Proprietarul (cine este? Aş vrea şi eu să ştiu) l-a dat în judecată pe primarul de sector că-l împiedică să-şi fructifice proprietatea (demolînd şi reconstruind). Tribunalul i-a respins cererea: Justiţia e cu noi, măcar cîteodată. Cel mai grav este că cererea Ordinului Arhitecţilor de a se recunoaşte casa ca monument istoric a fost refuzată. De cine? De Ministerul Culturii, reprezentat prin secretarul de stat Radu Boroianu. Nu vi se pare că seamănă cu Roşia Montană? Aceeaşi e ţara, aceleaşi sînt Guvernul, procedeele şi, aş pune rămăşag, cauzele comportării autorităţilor, în care se întrec laşitatea şi neghiobia.

Nicuşor Dan anunţă că „Salvaţi Bucureştiul“ va depune plîngere penală. Proprietarul, chiar primarul Oprescu, dacă a permis demolarea în lipsa semnăturii primarului de sector, şi în orice caz S.S. Boroianu s-au făcut vinovaţi de o faptă penală. Mai e timp astă-seară să fie trimis un contra-ordin, ca să-şi evite un proces. Pot să-i asigur că-l vor pierde (Justiţia e cu noi!). Dar pierderea noastră va fi mai mare dacă se demolează casa. Un P.G. ori un S.S. se pot înlocui uşor. O asemenea bijuterie de arhitectură, nu.

Obişnuiţi-vă cu ideea, pînă se va prezenta cazul următor, care mă tem că e foarte aproape. Chiar peste drum de această casă, la colţul din stînga al aleii care duce spre Assumpţionişti şi Ambasada Franţei, se afla Liceul Francez, care s-a mutat de curînd. Casa datează din 1895 şi a aparţinut economistului P.S. Aurelian, fost academician şi prim-ministru. Acum e goală, căci pentru Liceul „Anna de Noailles“ s-a construit un alt sediu. N-aş fi crezut că-i poate da cuiva prin minte să o dărîme, însă pericolul există. 

12.10.2013

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Alexandru Arșinel alături de cei doi băieți ai săi
Alexandru Arșinel a avut doi copii. Cine sunt Bogdan și Cristian Arsinel, băieții actorului
Alexandru Arșinel a avut doi fii, Bogdan Traian şi Cristian Arşinel, care împreună cu soția acetuia, Marilena, au fost mereu aproape de îndrăgitul actor până astăzi, când s-a murit la vârsta de 83 de ani.
Soldati ucraineni se adapostesc in timpul unui bombardament in Lyman- razboi Ucraina FOTO Profimedia
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Putin semnează vineri tratatele de anexare. Țările care au furnizat Ucrainei cele mai multe arme
Prăbușirea „buzunarului” Lîman ar putea permite trupelor ucrainene să amenințe pozițiile rusești de-a lungul graniței de vest a Oblastului Lugansk și în zona Severodonețk-Lysychansk.
Alexandru Arşinel (79 de ani) joacă în mai multe spectacole, la Teatrul de Revistă ”Constantin Tănase” jpeg
Scandalul demiterii lui Alexandru Arșinel. Nicușor Dan l-a înlocuit din funcția de director al Teatrului „Constantin Tănase“
Alexandru Arșinel a condus Teatrul „Constantin Tănase“ din 1998, dar, la începutul acestui an, primarul Nicușor Dan nu i-a prelungit actorului mandatul de director.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.