Contra anonimatului

Publicat în Dilema Veche nr. 426 din 12-18 aprilie 2012
Contra anonimatului jpeg

Întrebaţi pe un portar de la Universitate unde e oricare dintre bulevardele Brătianu sau Bălcescu, pe care le are sub nas, sau Magheru, care e numai ceva mai departe: n-o să ştie. Numele astea nu-i spun nimic. Dacă întrebarea despre nume care nu se învaţă la şcoală e pusă chiar unui trecător pe strada respectivă, rezultatul e acelaşi: adică oamenii îşi văd zoriţi de drum, un drum pe care, poate, au mai umblat de multe ori, fără să arunce o privire la plăcuţa care identifică şi explică. Cutare a fost „om politic“ sau „poet“ sau „general“ sau „medic“. Cu o intenţie educativă, tăbliţele ar putea avea înscrise şi datele biografice, ca să ştie omul cînd a trăit personajul respectiv, aşa cum am văzut că se face în străinătate. Dar pentru cine să se precizeze anii de naştere sau de moarte ai cuiva căruia nu i se reţine nici numele? Sigur că, pe de o parte, asta se întîmplă fiindcă populaţia din centrul Capitalei, unde străzile poartă asemenea nume, s-a schimbat. Deci, nu mai e vorba de o tradiţie, trecută de la părinţi la copii. Fie că oameni care locuiesc la periferia oraşului vin şi pleacă dintr-un cartier din care nu cunosc decît cuşca în care lucrează de dimineaţa pînă seara. Fie că, pur şi simplu, autohtonii centrului nu mai există: au murit sau au emigrat. Fie că şi numele s-au schimbat, adică au revenit cele pe care le avuseseră aceste străzi înainte să le schimbe comuniştii (Regina Elisabeta în locul lui Gheorghiu-Dej!). Ori, pe de altă parte, locuitorii de astăzi au un alt tip de cultură. Istoria care se predă acum în şcoli este anonimizată, fiind a maselor, nu a eroilor. Ea este şi abstractizată: contează procesele sociale şi economice. Ele nu sădesc nume în memoria ascultătorilor din bancă. În plus, aceştia se deprind foarte repede cu căutarea pe „gugăl“, care a înlocuit lectura, după cum le-a dat exemplu chiar Şeful Statului.

Aş fi crezut totuşi că alde Bălcescu ori Brătianu sînt destul de cunoscuţi. Nu pot să întreb de bieţii soldaţi, sergenţi sau chiar sublocotenenţi care şi-au „dat viaţa pentru patrie“, primind în schimb o stradă, fiindcă de ei n-a auzit nimeni.

Cu atît mai puţin simte cineva curiozitatea de a afla cine a locuit în cutare casă, sau unde a trăit o figură istorică. Tot trecutul oraşului şi al ţării (sau al lumii) nu mai interesează. Omul a încetat să se mai considere ca un capăt de şirag, sau ca verigă dintr-o înlănţuire de vieţi care, oricum ar fi fost privite de contemporani, aveau importanţă pentru descendenţi. E destul să deschidem o cronică medievală sau, poftim, evanghelia după Matei, şi vom găsi depănat firul generaţiilor, de-a lungul căruia fiecare nume şi locul său în această înşirare erau întipărite în memorie înainte să vină vremea scrisului. Astăzi, străbunicii sînt ultima bornă pe drumul îndărăt, deşi adeseori întoarcerea e şi mai scurtă. Aşa stînd lucrurile pentru istoria familiei, memoria colectivă este rezultatul unei selecţii care s-a făcut sub presiunea grupului social şi politic cel mai influent. Într-o societate ca a noastră, în care schimbarea socială s-a făcut rapid, prin două mari zgîlţîituri, fiecare la sfîrşitul unui mare război, continuitatea cu trecutul nu s-a mai simţit. Viaţa e dominată de mass-media, care te bombardează cu informaţii de actualitate. Pentru a înţelege valoarea unui vechi stil de construcţie, pe care unii vor să-l distrugă fiindcă nu seamănă cu modelul popularizat vizual de azi pe mîine, trebuie o cultură căreia îi întoarcem spatele. Iar legătura dintre unele clădiri „anacronice“ şi personalităţile care au trăit acolo sau chiar le-au dorit să arate astfel s-a pierdut, deoarece sensibilitatea la acele nume face parte dintr-o cultură care dispare.

Cu un argument invocat adesea spre a cruţa vechile case ameninţate cu demolarea nu mă împac. Se spune că păstrarea lor e necesară spre a-i atrage pe turiştii care-şi vor cheltui aici banii. Ca şi cum doar „înapoiaţii“ occidentali simt o curiozitate anormală pentru rămăşiţele unui trecut din care noi ne zbatem să ieşim. Unii împing perversitatea pînă la a lua avionul ca să vadă templele de la 1200 din Cambodgia. Nu ştiu ce să mai înţeleg. Blocurile de beton şi sticlă nu le imităm oare tot după Occidentul cu care încercăm să ne sincronizăm? Eu cred că avem nevoie de „monumentele istorice“ – deşi ale noastre sînt mai puţin vechi decît cele din străinătate – pentru noi înşine, pentru a ne regăsi. 

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: R. Avram

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

image png
O companie aeriană introduce Starlink. Asta înseamnă sfârșitul „modului avion”. În curând, vom avea cu toții internet, chiar și la 10.000 de metri altitudine
United Airlines tocmai a deschis o nouă eră a călătoriilor, una în care „modul avion” devine o relicvă digitală, iar conexiunea Wi-Fi de la bord depășește, ca viteză și stabilitate, rețelele din multe locuințe.
mh17 2014
Rusia, considerată vinovată pentru doborârea zborului MH17. Decizia luată de Agenția ONU pentru aviație civilă
Rusia ar fi responsabilă pentru prăbușirea zborului MH17 al companiei Malaysia Airlines, doborât în urmă cu zece ani deasupra Ucrainei, tragedie soldată cu moartea a 298 de persoane.
Nicușor Dan plangere 1 FOTO INQUAM
Mutările care pot decide alegerile. Sfaturile experților pentru Nicușor Dan și George Simion
Experții în comunicare explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, ce ar trebui să facă cei doi candidați la Cotroceni, Nicușor Dan și George Simion, în puținul timp rămas. Fiecare dintre ei ar trebui să corecteze anumite lucruri, explică analiștii contactați de „Adevărul”.
ostatic eliberat edan alexander foto x jpg
Ultimul ostatic american eliberat de Hamas, după 19 luni de captivitate. Momente emoționante la reîntâlnirea cu familia
Ostaticul israeliano-american Edan Alexander a fost eliberat luni, 12 mai, din captivitatea grupării Hamas, după 19 luni petrecute în Fâșia Gaza. Acesta a fost capturat pe 7 octombrie 2023, în timp ce servea în armata israeliană la granița cu Gaza.
Eric de Oliveira
O suferință teribilă i-a răpit zâmbetul lui Eric de Oliveira. Cel mai bun marcator străin venit în România abia mai poate merge
Fostul fotbalist brazilian Eric de Oliveira are mari probleme medicale, la doar 39 de ani.
Foto 1  Miting electoral 1990 jpg
România nu mai e scindată între postcomuniști - anticomuniști. Politolog: „E un punct de cotitură, trăim anii 1990 din nou”
Democrația românească trece printr-un punct de cotitură: scindarea României între postcomuniști și anticomuniști a fost înlocuită cu o nouă falie: cea dintre comunitarieni și cosmopoliți, susține politologul Marius Ghincea
1 vitamine jpg jpeg
Nu luați niciodată aceste 6 vitamine cu cafea sau ceai. Efectul poate fi nul sau chiar periculos!
Pentru milioane de oameni, diminețile încep cu o ceașcă fierbinte de cafea sau ceai – o rutină de trezire, reconfortantă și aparent inofensivă. Tot în această perioadă a zilei, mulți aleg să ia și suplimente alimentare, crezând că le vor oferi un impuls sănătos.
Bărbat la duș FOTO Shutterstock
De ce nu trebuie să facem duș imediat după antrenament. Riscurile pe care le ignorăm și cum ne afectează afectează corpul
Află de ce nu ar trebui să faci duș imediat după exercițiile fizice. Descoperă riscurile pentru sănătatea ta, de la șocul termic la iritațiile pielii.
image png
Castraveți pentru cearcăne: leac miraculos sau mit al frumuseții? Ce spun experții!
Dar în spatele acestui obicei aparent superficial se ascunde o întrebare legitimă: funcționează cu adevărat castraveții împotriva cearcănelor sau este doar un mit care s-a transmis din generație în generație?