Contra anonimatului

Publicat în Dilema Veche nr. 426 din 12-18 aprilie 2012
Contra anonimatului jpeg

Întrebaţi pe un portar de la Universitate unde e oricare dintre bulevardele Brătianu sau Bălcescu, pe care le are sub nas, sau Magheru, care e numai ceva mai departe: n-o să ştie. Numele astea nu-i spun nimic. Dacă întrebarea despre nume care nu se învaţă la şcoală e pusă chiar unui trecător pe strada respectivă, rezultatul e acelaşi: adică oamenii îşi văd zoriţi de drum, un drum pe care, poate, au mai umblat de multe ori, fără să arunce o privire la plăcuţa care identifică şi explică. Cutare a fost „om politic“ sau „poet“ sau „general“ sau „medic“. Cu o intenţie educativă, tăbliţele ar putea avea înscrise şi datele biografice, ca să ştie omul cînd a trăit personajul respectiv, aşa cum am văzut că se face în străinătate. Dar pentru cine să se precizeze anii de naştere sau de moarte ai cuiva căruia nu i se reţine nici numele? Sigur că, pe de o parte, asta se întîmplă fiindcă populaţia din centrul Capitalei, unde străzile poartă asemenea nume, s-a schimbat. Deci, nu mai e vorba de o tradiţie, trecută de la părinţi la copii. Fie că oameni care locuiesc la periferia oraşului vin şi pleacă dintr-un cartier din care nu cunosc decît cuşca în care lucrează de dimineaţa pînă seara. Fie că, pur şi simplu, autohtonii centrului nu mai există: au murit sau au emigrat. Fie că şi numele s-au schimbat, adică au revenit cele pe care le avuseseră aceste străzi înainte să le schimbe comuniştii (Regina Elisabeta în locul lui Gheorghiu-Dej!). Ori, pe de altă parte, locuitorii de astăzi au un alt tip de cultură. Istoria care se predă acum în şcoli este anonimizată, fiind a maselor, nu a eroilor. Ea este şi abstractizată: contează procesele sociale şi economice. Ele nu sădesc nume în memoria ascultătorilor din bancă. În plus, aceştia se deprind foarte repede cu căutarea pe „gugăl“, care a înlocuit lectura, după cum le-a dat exemplu chiar Şeful Statului.

Aş fi crezut totuşi că alde Bălcescu ori Brătianu sînt destul de cunoscuţi. Nu pot să întreb de bieţii soldaţi, sergenţi sau chiar sublocotenenţi care şi-au „dat viaţa pentru patrie“, primind în schimb o stradă, fiindcă de ei n-a auzit nimeni.

Cu atît mai puţin simte cineva curiozitatea de a afla cine a locuit în cutare casă, sau unde a trăit o figură istorică. Tot trecutul oraşului şi al ţării (sau al lumii) nu mai interesează. Omul a încetat să se mai considere ca un capăt de şirag, sau ca verigă dintr-o înlănţuire de vieţi care, oricum ar fi fost privite de contemporani, aveau importanţă pentru descendenţi. E destul să deschidem o cronică medievală sau, poftim, evanghelia după Matei, şi vom găsi depănat firul generaţiilor, de-a lungul căruia fiecare nume şi locul său în această înşirare erau întipărite în memorie înainte să vină vremea scrisului. Astăzi, străbunicii sînt ultima bornă pe drumul îndărăt, deşi adeseori întoarcerea e şi mai scurtă. Aşa stînd lucrurile pentru istoria familiei, memoria colectivă este rezultatul unei selecţii care s-a făcut sub presiunea grupului social şi politic cel mai influent. Într-o societate ca a noastră, în care schimbarea socială s-a făcut rapid, prin două mari zgîlţîituri, fiecare la sfîrşitul unui mare război, continuitatea cu trecutul nu s-a mai simţit. Viaţa e dominată de mass-media, care te bombardează cu informaţii de actualitate. Pentru a înţelege valoarea unui vechi stil de construcţie, pe care unii vor să-l distrugă fiindcă nu seamănă cu modelul popularizat vizual de azi pe mîine, trebuie o cultură căreia îi întoarcem spatele. Iar legătura dintre unele clădiri „anacronice“ şi personalităţile care au trăit acolo sau chiar le-au dorit să arate astfel s-a pierdut, deoarece sensibilitatea la acele nume face parte dintr-o cultură care dispare.

Cu un argument invocat adesea spre a cruţa vechile case ameninţate cu demolarea nu mă împac. Se spune că păstrarea lor e necesară spre a-i atrage pe turiştii care-şi vor cheltui aici banii. Ca şi cum doar „înapoiaţii“ occidentali simt o curiozitate anormală pentru rămăşiţele unui trecut din care noi ne zbatem să ieşim. Unii împing perversitatea pînă la a lua avionul ca să vadă templele de la 1200 din Cambodgia. Nu ştiu ce să mai înţeleg. Blocurile de beton şi sticlă nu le imităm oare tot după Occidentul cu care încercăm să ne sincronizăm? Eu cred că avem nevoie de „monumentele istorice“ – deşi ale noastre sînt mai puţin vechi decît cele din străinătate – pentru noi înşine, pentru a ne regăsi. 

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: R. Avram

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
„Capra cu trei iezi“, locul 1 pe Netflix. Publicul fie îl iubește, fie îl urăște: „Un film ce n-ar fi trebuit să existe“ FOTO
La fel ca alte pelicule românești lansate pe platforma de streaming, producția horror „Capra cu trei iezi“ a împărțit telespectatorii în două tabere.
image
Cele mai romantice zodii. Te vor face să te simți cea mai iubită persoană
Oricine își dorește să iubească și să fie iubit, însă unele persoane sunt capabile să ofere iubire peste imaginația partenerului. Nativii acestor patru semne zodiacale sunt considerați cei mai romantici.
image
Vremea se schimbă radical: un val de aer polar lovește România. Ce ne așteaptă: unde se anunță viscol și îngheț
Schimbare radicală a vremii. De astăzi, aerul tropical din nordul Africii va fi înlocuit treptat de o masă de aer rece, polar, dinspre nordul Europei. Se anunță frig neobișnuit, îngheț la sol și ninsori.

HIstoria.ro

image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.