Complexul arheologic Porolissum

Mircea GROZA
Publicat în Dilema Veche nr. 509 din 14-20 noiembrie 2013
Complexul arheologic Porolissum jpeg

Jude┼úul S─âlaj, a┼čezat ├«n partea de nord-vest a Rom├óniei, ├«n zona de trecere dintre Carpa┼úii Occidentali ┼či Orientali, e cunoscut pentru vestigiile dacice, dar ┼či romane.

Obiectivul cel mai important este Complexul arheologic Porolissum. L-am rugat pe cercet─âtorul ┼čtiin┼úific dr. arheolog Horea Pop, de la Muzeul Jude┼úean de Istorie ┼či Art─â Zal─âu, s─â ne spun─â ce reprezint─â acesta din punct de vedere istoric ┼či turistic: ÔÇ×Complexul arheologic daco-roman Porolissum se afl─â ├«n hotarele mai multor sate, azi suburbii ale muncipiului Zal─âu. Castrul se afla, de fapt, pe teritoriul satului Jac, dar pentru c─â accesul spre el, ┼či ├«n general spre complexul daco-roman, s-a f─âcut ┼či se face prin Moigrad, pentru c─â pe aici s-au construit drumuri de acces moderne, s-a ├«ncet─â┼úenit identificarea Porolissumului cu Moigradul. Turistul care vine la Porolissum, dinspre municipiul Zal─âu, trece obligatoriu prin localitatea Ortelec. Aceasta, la r├«ndul s─âu, este plin─â de istorie, biserica veche fiind ridicat─â pe locul unei fortifica┼úii din p─âm├«nt ┼či lemn, amenajate ├«n secolele XI ┼či XIII. Intrarea ├«n trec─âtoarea Poarta Mese┼čean─â se face la cap─âtul Ortelecului.  

La Porolissum, care ascunde urmele vechii localit─â┼úi romane, se ajunge apoi travers├«nd satul Moigrad. Dup─â o pant─â abrupt─â, pe un drum ├«ngust, m─ârginit de garduri vii, ni se dezv─âluie platouri ┼či terase ├«ntinse cu p─â┼čuni ┼či ruine conservate sau subterane, pe o suprafa┼ú─â de peste 200 ha.  

Intrarea ├«n complexul arheologic se face acum exact pe locul intr─ârii ├«n ora┼čul roman de acum peste 1800 de ani, unde era amenajat─â prin fa┼úa v─âmii. Aici a func┼úionat postul vamal de la Porolissum. Este prima construc┼úie de acest fel cunoscut─â ├«n ├«ntreg Imperiul Roman. Ea se g─âsea la intrarea ├«n ora┼čul propriu-zis, oficiul vamal de la Porolissum fiind, practic, unul de frontier─â. Func┼úionarii vamali erau sclavi care ┼či-au l─âsat numele imortalizate pe monumente din piatr─â descoperite ├«n cl─âdire de c─âtre arheologi.

Urm├«nd ductul drumului roman, cea dint├«i cl─âdire roman─â civil─â, care poate fi vizitat─â, este templul zeului Liber Pater ┼či, mai apoi, al zeului oriental Bel. P├«n─â la Porta Praetoria, pe partea st├«ng─â a drumului, se pot vizita alte patru-cinci cl─âdiri, care aveau diferite destina┼úii: comerciale (pr─âv─âlii, taverna), locuin┼úe.

Construit din piatr─â, pietri┼č de r├«u sau blocuri masive de piatr─â a┼čezate pe o funda┼úie solid─â, drumul roman a reprezentat unul din elementele de baz─â ├«n organizarea Imperiului Roman. Bogata ┼či densa re┼úea de drumuri construite de c─âtre romani asigura o rapid─â circula┼úie a trupelor, a oamenilor, ├«nlesnind leg─âturi comerciale ┼či culturale ├«ntre provinciile Imperiului.  

Castrul de pe v├«rful dealului Pom─ât are un plan patrulater, pe fiecare latur─â afl├«ndu-se c├«te o poart─â, cu o alt─â denumire. Porta praetoria constituia calea de acces cea mai important─â ├«n castru, ea fiind, de fapt, intrarea rezervat─â oficialilor. Este acum punctul de atrac┼úie maxim─â pentru turi┼čti.

De la fiecare poart─â pornesc drumuri spre centrul castrului. ├Än locul ├«n care aceste drumuri se ├«nt├«lnesc, se afl─â cl─âdirea comandamentului (principia). Acesta este cel mai mare castru pentru trupe auxiliare din Provincia Dacia. Din acest punct pot fi vizitate por┼úile laterale Sinistra ┼či Dextra. ├Än spatele comandamentului poate fi urmat ductul Viei Decumana, spre poarta cu acela┼či nume.

Amfiteatrul roman este cea mai mare clădire publică cunoscută în Dacia romană, cu o capacitate de aproximativ 5500 de spectatori.

├Än incinta amfiteatrului aveau loc lupte de gladiatori, acroba┼úii, jocuri scenice mitologice ┼č.a.  

Tot acest traseu ├«nsumeaz─â ├«n jur de 1,5 km parcur┼či pe jos, ├«ntr-un spa┼úiu deschis, cu vizibilitate spre peisajul din preajma Mun┼úilor Mese┼č.ÔÇť 

Mircea Groza este expert în turism, director la Complexul Severus din Zalău.

Foto: ghidvideoturistic.ro

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
Rom├ónii, la fel de ÔÇ×aten┼úiÔÇŁ cu mediul ca francezii ├«n urm─â cu 30 de ani. Cum se comport─â acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chi┼čtoacele pe plaj─â, PET-urile ├«n ape ┼či se comportau exact ca rom├ónii ├«n anul 2022. ├Äntre timp, lucrurile s-au schimbat radical ├«n Fran┼úa
image
M─ârturiile ┼čoferi┼úei care a omor├ót patru muncitori la Ia┼či. Femeia spune c─â n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.