Catedrala armeană

Publicat în Dilema Veche nr. 394 din 1-7 septembrie 2011
De ţinut în seamă jpeg

Nu sînt un istoric al arhitecturii. Ceea ce m-a făcut ani de zile să scriu despre Bucureştii vechi a fost mai puţin dragostea pentru un peisaj urban iremediabil condamnat de progresul tehnologic şi de rapacitatea oamenilor de afaceri şi mai mult fascinaţia pe care o exercită asupra mea viaţa trecută. Necrofilie? În mintea mea, locul morţilor e mult mai mare decît al viilor. Pe cei mai mulţi nu i-am cunoscut personal, totuşi prezenţa lor a rămas întipărită în locuinţele lor, chiar dacă acestea au intrat pe alte mîini. Chiar ruinele, încărcate de valorile singurătăţii, ale misterului şi decăderii pitoreşti, propun un dialog între o realitate incompletă şi imaginaţia mea. Aceeaşi relaţie se stabileşte cînd am numai o fotografie sau planul unei clădiri dispărute. Ruinele sînt, de altfel, cea mai populară metaforă pentru declinul fiinţei omeneşti.

Titlul rubricii, „S.O.S. Bucureşti“, trimite, de asemeni, la meserii care se sting, la obloane care închid definitiv prăvăliile de altădată. Ieri, traversam un cartier din Ploieşti pe care nu-l cunoşteam şi despre populaţia căruia mi s-a spus cu reticenţă că este pe jumătate ţigănească: eu eram încîntat, fiindcă descopeream acolo case ţărăneşti sau dughene ca pe vremuri. Pe Calea Griviţei nu mai găseşti o vitrină cu abajururi lucrate acasă, nici atelierul ultimului pălărier.
Spaţiul ocupat de orice e VECHI se restrînge treptat. Demonstraţia acestei situaţii o aduce şi descreşterea unor comunităţi etnice care aparţineau de mult oraşului nostru. De exemplu, armenii. Statisticile demografice sînt clare şi deprimante. De la 10.000 cîţi trăiau în Bucureşti în al doilea deceniu al perioadei interbelice, numărul lor, încă de 8000 în 1948, n-a încetat să scadă de la un recensămînt la altul, fiind de numai 815 în 2002, adică de zece ori mai puţini în cursul unei vieţi de om. Aceste cifre le împrumut dintr-o lucrare excepţional de bine documentată, cartea dlui Edvard Jeamgocian – Catedrala armeană din Bucureşti, Ararat, 2008.

Volumul, în care cineva ar căuta doar descrierea şi istoria monumentului, răsplăteşte printr-o informaţie îmbelşugată, pe care numai zeci de ani de studii au putut-o acumula, despre trecutul coloniei armene din România, despre cultul armeno-gregorian în Sud-Estul Europei şi despre crearea eparhiei armene cu centrul în Bucureşti. Bisericile construite în 1638 şi în 1742 au precedat clădirea actuală, care a fost construită în anii 1911-1912, fiind datorată arhitecţilor D. Maimarolu şi Grigore Cerkez (altul decît omonimul său, autorul atîtor edificii din Bucureşti, printre care Universitatea „Ion Mincu“). Pictorii care au zugrăvit catedrala au fost Petre Troteanu şi Mişu Rădulescu, înainte de 1915, data sfinţirii, care a coincis cu sosirea refugiaţilor din Imperiul Otoman ca urmare a masacrelor. Clădirea a avut de suferit în 2001 din cauza tasărilor de pămînt şi a alunecărilor de teren produse de ridicarea, chiar alături, a unui bloc de 19 etaje şi încă 4 niveluri subterane. Consolidările şi reparaţiile necesare au durat trei ani.

Pentru viaţa spirituală a comunităţii şi pentru prestigiul ei, momentul hotărîtor a fost anul 1931, cu înfiinţarea episcopiei, la care a contribuit faptul că atunci era prim-ministru Nicolae Iorga, statornic prieten al armenilor şi istoric al convieţuirii lor cu românii. Legea remedia o situaţie în care viaţa bisericească a armenilor din România fusese dependentă de centre ca Suceava, cînd Bucovina era a Austro-Ungariei, Chişinău (eparhie care, în Rusia imperială, cuprindea şi Nahicevanul din Crimeea) sau Constantinopol. Partea de istorie ecleziastică reprezintă o contribuţie erudită pentru care cercetătorii români trebuie să fie recunoscători. Biografii de prelaţi şi genealogii de fruntaşi ai comunităţii armene sînt extrem de amănunţite.

Pe alocuri, informaţia e inedită sau, pînă acum, nebăgată în seamă. De pildă, pasajul despre Bucureşti din Geografia lui Ghevond Alishan (1853): „Oraş înfloritor cu un volum de negoţ foarte mare. Casele nu sînt prea grozave, nici arătoase. În oraş sînt 133 de biserici, 26 mănăstiri, 20 hoteluri, 10 hanuri pentru popasul caravanelor, bibliotecă publică, Liceul «Sf.Sava», teatru, 84 şcoli şi 5 tipografii. Populaţia numără 106.000 suflete, din care 2000 ar fi de neam armean. Armenii au biserică, Sfinţii Arhangheli, şi şcoală mare, întemeiată de nobilul Misakian. Armeanul Manuc Bey a construit un han mare, caravanserai, cu numele său.“ Imaginea ce se desprinde din această descriere arată împletirea elementelor orientale cu acelea introduse de influenţa Occidentului.

Ilustraţia bogată şi inteligent aleasă formează un contrapunct pentru textul cărţii. 

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

01 ROMANIA POLONIA, LIGA NATIUNILOR (14 11 2026) (3) jpg
România a aflat cu cine ar putea juca „barajul de menținere” în Divizia B a Ligii Națiunilor
Naționala de fotbal are nevoie de un succes în Bosnia-Herțegovina pentru a avea șanse să termine pe locul 3 în grupa din Liga Națiunilor la fotbal. Dacă va ocupa locul 4, România poate întâlni în „barajul de menținere / promovare” Belarus, Cipru, Feroe sau Estonia.
arme nucleare centrala nucleara gemini ai jpg
Ce ar însemna pentru România construirea propriei bombe nucleare. Avertismentul unui expert în securitate
Un fost consilier prezidențial propune ca România să-și facă propriul program nuclear militar, însă un expert din Germania explică de ce o astfel de mișcare ne-ar costa enorm.
canalul suez foto facebook
17 noiembrie, ziua care a schimbat istoria: de la inaugurarea Canalului Suez la Revoluția de Catifea
Data de 17 noiembrie este marcată de evenimente care au schimbat cursul istoriei, de la inaugurarea Canalului Suez, în 1869, până la începutul Revoluției de Catifea, în 1989.
Jeffrey Epstein camkera unde a murit jpg
Un expert criminalist lansează o ipoteză surprinzătoare în cazul Jeffrey Epstein: „Rănile nu sunt compatibile cu o sinucidere”
Cazul morții lui Jeffrey Epstein revine în atenția publică după ce un expert criminalist a prezentat o nouă analiză a raportului de autopsie, susținând că leziunile descoperite pe corpul finanțistului american ar putea indica o strangulare criminală, nu o sinucidere.
partie de schi bucuresti png
Primarul care a construit o pârtie de schi în București, pe locul unei foste gropi de gunoi
Puțini bucureșteni știu că, timp de aproape trei decenii, Capitala a avut o pârtie de schi cu nocturnă, cabană în care se vindeau țuică fiartă și ceai și chiar o trambulină de sărituri din lemn. Și mai puțini știu că această „stațiune” a fost amenajată pe locul unei gropi de gunoi.
lidl jpg
Lidl, asaltat de cereri de angajare înainte să deschidă primul magazin într-o țară din Europa. 18.000 de oameni au aplicat
Gigantul german Lidl se pregătește să intre pe piața din Bosnia și Herțegovina, iar prezența acestui magazin în țara balcanică a stârnit un interes imens în rândul publicului. În ciuda faptului că încă nu a fost deschis niciun magazin, aproape 20.000 de oameni au aplicat pentru posturi.
Donald Trump profimedia 1148415472 jpg
Justiţia americană blochează restricţiile lui Trump privind vizele studenţilor şi jurnaliştilor străini
Un judecător federal american a anulat luni noile restricţii privind şederea în Statele Unite a studenţilor şi jurnaliştilor străini, stabilite de administraţia Trump, relatează AFP.
Anca Turcasiu, sursa foto Instagram jpg
Anca Țurcașiu a dezvăluit rețeta pe care o pregătește când răcește: „Nu are un gust grozav, dar pe mine mă ajută mereu!”
Anca Țurcașiu le-a împărtășit urmăritorilor săi de pe Instagram o rețetă simplă, pe care spune că o folosește atunci când este răcită. Preparatul se face din câteva ingrediente accesibile, precum lămâie, usturoi, ghimbir și miere.
907755565 1613186730835844 8013515921809873117 n jpg
Cea mai mare biserică ortodoxă românească din America a fost sfințită. Unde este și cum arată
Românii își construiesc biserici ortodoxe în Statele Unite ale Americii și pentru asta fac chiar și datorii. La 10.000 de kilometric de țară, în localitatea Cedar Park din Texas, Statele Unite ale Americii a fost sfințită în data de 15 noiembrie, „Biserica Sfânta Maria”.