Castelul Teleki din Uioara de Sus

Raluca B─éRBULESCU, Cristina CHIRA
Publicat în Dilema Veche nr. 370 din 17-23 martie 2011
Castelul Teleki din Uioara de Sus jpeg

Pe drumul ce leag─â Aiudul de Ocna Mure┼č, aproape de intrarea ├«n ora┼č, te ├«nt├«mpin─â imaginea bizar─â, dar emblematic─â, a fabricii GHCL UPSOM ROM├éNIA S.A. (fosta Uzina de Produse Sodice Ocna Mure┼č), c─âreia ├«i st─â de straj─â cl─âdirea neogotic─â a Castelului Teleki. Spun emblematic─â, deoarece, ├«nc─â de la ├«nceputuri, istoria zonei se leag─â de exploatarea s─ârii, acest tip de exploatare fiind motivul apari┼úiei primei a┼čez─âri umane ┼či al ridic─ârii primei fortifica┼úii, destinat─â ap─âr─ârii ocnelor. Fortifica┼úia s-a transformat, ├«n timp, ├«ntr-o simpl─â re┼čedin┼ú─â nobiliar─â, actualul ÔÇ×castelÔÇť Teleki. 

ÔÇ×CastelulÔÇť nu mai ofer─â acum imaginea unei construc┼úii de ap─ârare, actuala imagine fiind rezultatul unei bogate istorii, ce ├«ncepe ├«n secolele X-XI. Documentele istorice atest─â ├«nc─â din 1290, ├«n zona ocnelor de la Uioara, prezen┼úa unei construc┼úii fortificate, sub numele de ÔÇ×Castrum NovumÔÇť. ├Än secolul al XV-lea, domeniile Uioara (incluz├«nd ocne, castel, t├«rg etc.) trec din administra┼úia Coroanei ├«n posesia familiilor nobiliare, cunosc├«nd mai mul┼úi proprietari. 

├Än anul 1649, domeniul de la Uioara este donat familiei Mik├ęs. Cu aceast─â ocazie, t├«rgurile s├«nt mutate la Z─âbala (re┼čedin┼úa principal─â a familei), iar a┼čezarea ├«┼či pierde rangul de ora┼č. Castelul medieval sufer─â ┼či el modific─âri, c─âp─ât├«nd, se pare, la mijlocul secolului al XVIII-lea, o ├«nf─â┼úi┼čare baroc─â. ├Än timpul Revolu┼úiei de la 1848, edificiul este incendiat, fiind distrus aproape ├«n totalitate. Domeniul r─âm├«ne ├«n proprietatea familiei Mik├ęs p├«n─â ├«n anul 1854, c├«nd este cump─ârat de contele Mik├│ Imre, guvernator al Transilvaniei ┼či fondator al Societ─â┼úii Muzeului Ardelean. Acesta se hot─ât─â┼čte s─â refac─â edificiul distrus. ├Än vederea restaur─ârii este angajat cunoscutul arhitect Antal Kagerbauer, cu inten┼úia ÔÇ×de a realiza ├«n cel mai modern stil o atmosfera istoric─âÔÇť. De numele lui Kagerbauer se leag─â apari┼úia formelor de inspira┼úie romantic─â ├«n Transilvania, iar printre lucr─ârile semnate de el se num─âr─â cl─âdiri importante, precum palatului Prim─âriei ┼či biserica Sf. Petru din Cluj, sau aripa de vest a castelului B├ínffi din Bon┼úida. ├Än proiectul castelului din Uioara, Kagerbauer ├«mbrac─â vechile ruine ├«ntr-o hain─â gotic─â, ├«n timp ce fostul zid de ap─ârare este ├«nglobat ├«n amenajarea parcului de factur─â romantic─â, ce ad─âpostea c├«ndva specii aclimatizate ┼či rarit─â┼úi dendrologice. Singura dovad─â a existen┼úei unei fortifica┼úii pe locul actualei re┼čedin┼úe nobiliare a r─âmas donjonul de plan pentagonal, transformat ulterior ├«n capel─â. 

Cu o arhitectur─â ce se vrea auster─â, castelul se integreaz─â ├«n peisaj, accentu├«nd atmosfera ÔÇ×istoric─âÔÇť dorit─â de beneficiar. Re┼čedin┼úa, format─â din parter ┼či etaj, const─â ├«ntr-un volum simplu, animat pe trei fa┼úade de timpane trunghiulare, oarbe, decorate cu ediculi ┼či chenare gotice. Masivitatea zidurilor este atenuat─â de ferestre ample, ce privesc spre gr─âdin─â. O importan┼ú─â deosebit─â a fost acordat─â fa┼úadei de nord, deschis─â spre Mure┼č printr-un balcon sus┼úinut de console bogat decorate ┼či flancat─â pe laterale de ÔÇ×burdufuriÔÇť. Se pare c─â pe aceast─â fa┼úad─â, u┼čor de observat ├«nc─â de la intrarea ├«n ora┼č, se g─âsea ┼či blazonul familiei (ast─âzi disp─ârut). Detaliile ancadramentelor, ale t├«mpl─âriilor ┼či elementelor de fier forjat, bogata decora┼úie a timpanelor ┼či turnurilor de col┼ú se remarc─â prin fine┼úe ┼či elegan┼ú─â. Parterul pune ├«n lumin─â existen┼úa unei etape anterioare de construc┼úie, prin sistemul de acoperire, cu bol┼úi baroce. La interior, decora┼úia este aproape inexistent─â, cu excep┼úia zonei holului de acces ┼či a sc─ârii principale, unde se ├«nt├«lnesc c├«teva elemente de factur─â neogotic─â. 

Dup─â stingerea familiei Mik├│, castelul intr─â ├«n posesia familiei Teleki. ├Än urma na┼úionaliz─ârii, domeniul a fost ├«mp─âr┼úit, gr─âdina a fost distrus─â, iar re┼čedin┼úa a avut diverse func┼úiuni, ultima fiind aceea de fabric─â pentru decora┼úiuni de Cr─âciun. Ast─âzi, Castelul Teleki se afl─â ├«n proces de retrocedare, urm├«nd a fi restituit familiei Teleki.

Raluca B─ârbulescu ┼či Cristina Chira s├«nt studente la Universitatea de Arhitectur─â ┼či Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť ┼či colaboratoare ale proiectului moNUmenteUITATE.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.