Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Balt─â

Irina LECA
Publicat în Dilema Veche nr. 364 din 3 - 9 februarie 2011
Castelul Bethlen Haller din Cetatea de Balt─â jpeg

La 66 km de Alba Iulia, pe malul T├«rnavei Mici, se afl─â un loc ├«nc─ârcat de istorie, ce aminte┼čte de nume sonore,  precum Matei Corvin, ┼×tefan cel Mare, Petru Rare┼č, Gabriel Bethlen ┼či Mihai Apafi: Cetatea de Balt─â sau K├╝k├╝ll├Âv├ír (Cetatea T├«rnavei). Numele localit─â┼úii se leag─â de vechea cetate ce se ridica ├«n sud-vestul localit─â┼úii, cetate care a fost distrus─â ├«n secolul al XVI-lea.  Actualul castel dateaz─â de la sf├«r┼čitul secolului al XVI-lea ÔÇô prima jum─âtate a secolului al XVII-lea. Anul exact al construc┼úiei este incert, la fel ┼či beneficiarul. ├Än jurul anului 1620, ┼×tefan Bethlen, fratele principelui Transilvaniei, Gabriel Bethlen, ├«i confer─â castelului aspectul renascentist. Construc┼úia are un plan compact, rectangular, cu patru turnuri circulare amplasate la col┼úuri, ┼či un al cincilea turn secundar alipit unei fa┼úade, turn care ad─âposte┼čte o scar─â secundar─â. Scara principal─â de acces a fost ad─âugat─â ulterior. Aceasta se afl─â ├«n partea din fa┼ú─â a cl─âdirii ┼či se termin─â cu o teras─â ├«nchis─â cu t├«mpl─ârie de lemn.  ├Än st├«nga por┼úii de acces ├«n incint─â se afl─â dependin┼úele ┼či, ceva mai departe, o mic─â biseric─â, iar la baza colinei, izolat, un fost gr├«nar.

De┼či o construc┼úie de secol XVII, castelul este un exemplu reprezentativ al arhitecturii renascentiste din Transilvania, p─âstr├«nd multe dintre tr─âs─âturile renascentiste originale: bol┼úi, ancadramente de u┼či ┼či ferestre, turnuri circulare. Un alt aspect important este lipsa cur┼úii interioare, tr─âs─âtur─â prezent─â la doar c├«teva dintre re┼čedin┼úele nobiliare renascentiste din Rom├ónia: la castelul Pekri din Ozd (aflat la doar c├«┼úiva kilometri de Cetatea de Balt─â), palatul Bethlen de la ┼óopa, palatul Bethlen de la S├«nmicl─âu┼č.  ├Än 1773 cl─âdirea este renovat─â, dup─â cum atest─â o inscrip┼úie din curtea castelului, de c─âtre Miklos Bethlen, care adaug─â anumite elemente baroce, printre care ┼či turnul por┼úii, pr─âbu┼čit din p─âcate ├«n 1972.

Ultimul proprietar din familia Bethlen a fost Markus Bethlen. Domeniul este v├«ndut de acesta ├«n a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea familiei Haller, ├«n posesia c─âreia r─âm├«ne p├«n─â ├«n momentul na┼úionaliz─ârii. ├Än perioada comunist─â, castelul a ├«ndeplinit diverse func┼úii p├«n─â c├«nd a fost transformat ├«n sec┼úie de ┼čampanizare aferent─â ├Äntreprinderii Agricole de Stat Jidvei. Desigur, aceast─â conversie a ├«nsemnat dispari┼úia pieselor originale de mobilier ┼či a decora┼úiilor. Dup─â 1989, castelul este retrocedat familiei Haller, care ├«l vinde mai departe familiei Nec┼čulescu, proprietara Jidvei. Func┼úioneaz─â ├«n continuare o perioad─â ca sec┼úie de ┼čampanizare dup─â care, ├«n 2003, se ├«ncep lucr─ârile de restaurare ┼či reamenajare a ansamblului pentru o destina┼úie mai apropiat─â de cea ini┼úial─â.

├Än prezent, imaginea castelului este asociat─â cu vinul Jidvei. Este proprietate privat─â, dar se poate vizita la cerere. Construc┼úia p─âstreaz─â at├«t principalele elemente de arhitectur─â renascentist─â, c├«t ┼či o parte din elementele baroce ale renov─ârii din 1773. Actualii proprietari au ad─âugat diverse decora┼úii ce dau un aer medieval interiorului. Per ansamblu, interiorul castelului ofer─â o experien┼ú─â artistic─â eclectic─â, ├«n urma c─âreia vizitatorul poate sim┼úi evolu┼úia de patru secole a acestei cl─âdiri: de la bol┼úile ┼či ancadramentele renascentiste, la elementele baroce, p├«n─â la gresia modern─â ┼či chiar replicile moderne de armuri medievale.

Cetatea de Baltă se află în judeţul Alba, pe DJ 107, la 20 km sud-vest de Tîrnăveni.
  
Irina Leca
este student─â la Facultatea de Istorie, din cadrul Universit─â┼úii Bucure┼čti ÔÇô sec┼úia Istoria artei, ┼či colaboratoare la proiectul ,,moNUmenteUITATEÔÇť .   

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.