Casa de piatră de la Herăști, Giurgiu (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 398 din 29 septembrie - 5 octombrie 2011
Casa de piatră de la Herăști, Giurgiu (II) jpeg

Dacă, ajunşi la Herăşti, sîntem uimiţi în faţa imaginii neaşteptate a casei pe care Udrişte Năsturel o construieşte în 1641-1643, trebuie să ştim că forma actuală este dată de una dintre cele mai remarcabile restaurări făcute în anii ’50. 

De la data construirii şi pînă la restaurare, întregul ansamblu al curţii suferă numeroase transformări. Fiindcă, aşa cum firesc se întîmplă atunci cînd e vorba de construcţii de sute de ani, curtea lui Udrişte trece din generaţie în generaţie, îşi schimbă proprietarii, este îngrijită sau uitată, transformată pentru nevoile de moment sau mai de durată, folosită sau părăsită. 

Zidită de cei doi fraţi, Udrişte şi Cazan Năsturel, curtea de la Herăşti trece în posesia urmaşilor lui Udrişte, care o stăpînesc cca 100 de ani. La sfîrşitul anului 1831 – cum afirmă istoricul Radu Greceanu, autorul celui mai complet istoric al moşiei şi curţii de la Herăşti – casa trece în proprietatea lui Miloş Obrenovici, domnitor al Serbiei. În 1836, cînd abdică de la tronul sîrbesc, Miloş se stabileşte în Ţara Românească şi, în 1839, locuieşte pentru cîteva luni la reşedinţa sa de la Herăşti. Aceasta este perioada în care au loc cele mai multe modificări aduse întregului ansamblu al curţii. Casa este reparată şi extinsă, corpului principal i se adaugă un turn cu două niveluri, care îi schimbă înfăţişarea în mod semnificativ. Cît priveşte biserica, ea este îmbrăcată încă din 1833, tot la iniţiativa lui Miloş, într-o nouă haină de factură neoclasică, specifică epocii. Tot de atunci datează şi iconostasul şi cîteva strane cu armele familiei Obrenovici. Anexe administrative şi gospodăreşti, grajduri sînt adăugate în jur de 1880 de către urmaşii lui Miloş Obrenovici. 

În 1881, moşia este cumpărată de Anastase Stolojan. Clădirile curţii îşi continuă existenţa în formele de secol XIX şi sînt locuite şi folosite pînă în 1931, cînd un incendiu distruge acoperişul şi aproape întreaga lemnărie a casei. În 1949, moşia este expropriată. Rămasă în ruină, casa s-a degradat treptat pînă în 1954, cînd se întocmeşte un proiect de consolidare şi restaurare a clădirii. 

Proiectul remarcabil, întocmit de doamna arhitect Eugenia Greceanu, este cel căruia îi datorăm cea mai mare parte a imaginii de astăzi a ansamblului curţii lui Udrişte Năsturel. Sînt păstrate cele două corpuri de clădire de la intrarea în curte, cele construite în secolul al XIX-lea, se păstrează şi „haina“ neoclasică a bisericii, datorată intervenţiilor lui Miloş Obrenovici din 1839. Deşi ruinată, casa păstrează destule detalii pentru a se putea încerca o restaurare a formelor epocii lui Udrişte Năsturel. Ceea ce autoarea şi face, cu o remarcabilă grijă pentru detalii şi pentru păstrarea a cît mai multor elemente – chiar deteriorate – provenind din construcţia originară. Mai puţin fericită a fost intervenţia din anii ’90 asupra bisericii. Autorii restaurării au eliberat faţada de detaliile secolului al XIX-lea, încercînd şi ei – cu numeroase stîngăcii şi mult mai puţin succes – o revenire la formele specifice epocii lui Matei Basarab. 

Din fericire pentru ansamblul curţii şi pentru noi, vizitatorii, restaurarea făcută de doamna Greceanu lasă în umbră inabilitatea celor care au intervenit asupra bisericii. Curtea de la Herăşti rămîne un reper al secolului al XVII-lea şi al arhitecturii rezidenţiale din Ţara Românească. În plus, întreţinerea în stare relativ bună a întregului ansamblu face din curtea de la Herăşti un loc ce trebuie vizitat. P.S. Să nu uităm nici expoziţiile şi manifestările organizate acolo de Muzeul Ţăranului Român. Chiar merită să mergem!

Anca Brătuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti.

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.