Casa Beldiman din Ia┼či - o renovare prea lung─â

Sorin SEMENIUC
Publicat în Dilema Veche nr. 492 din 18-24 iulie 2013
Casa Beldiman din Ia┼či   o renovare prea lung─â jpeg

Este unul dintre pu┼úinele imobile pentru care exist─â o datare precis─â: 1819. Acest lucru i se datoreaz─â unui inginer italian, Giuseppe Bayardi, care a desenat un plan al ora┼čului Ia┼či, ├«n timpul domniei lui Mihai ┼×u┼úu. Conform acestui document, casa postelnicului Beldiman se afla pe aceea┼či strad─â cu ÔÇ×col┼úul dughenelor boerului Aga GreceanuÔÇť (N.A. Bogdan, Ora┼čul Ia┼či: monografie istoric─â ┼či social─â, ilustrat─â, Editura Tehnopress, 1997-2004, p. 85). Imobilul face parte dintre numeroasele cl─âdiri de acest gen pe care boierii ie┼čeni ┼či le-au construit la ├«nceputul ┼či pe la jum─âtatea secolului al XIX-lea, mai ales ├«n zona Copoului.

Actualul monument istoric, cu o arhitectur─â foarte frumoas─â, situat pe strada S─âulescu nr. 10, este o cas─â boiereasc─â ce a apar┼úinut familiei Beldiman, fiind mo┼čtenit─â, ├«n 1870, de Iorga, care, trei ani mai t├«rziu, a v├«ndut-o Adelei Cantacuzino, membr─â a altei familii boiere┼čti de tradi┼úie din Moldova.

Despre familia Beldiman exist─â supozi┼úia c─â s-ar fi stabilit ├«n Moldova ├«n secolele al XV-lea sau al XVI-lea ┼či c─â ar proveni din con┼úii maghiari Beldi. ├Än prezent, exist─â mai mul┼úi descenden┼úi ai Beldimanilor, care tr─âiesc at├«t ├«n Rom├ónia, c├«t ┼či ├«n str─âin─âtate. De numele lor, ├«n Ia┼či, se mai leag─â o cl─âdire monument istoric ÔÇô Palatul Beldiman, din apropierea Bibliotecii Centrale Universitare ÔÇ×Mihai EminescuÔÇť. Aici ├«┼či desf─â┼čoar─â activitatea, de mai mul┼úi ani, o universitate privat─â. Dac─â acest imobil se afl─â ├«ntr-o stare acceptabil─â, nu la fel se poate spune despre Casa Beldiman.

Proprietate a Inspectoratului ┼×colar Jude┼úean, casa reprezint─â unul dintre corpurile unei institu┼úii subordonate acestuia, Palatul Copiilor, care a folosit-o ├«ns─â prea pu┼úin. Motivul: lipsa repara┼úiilor, corpul fiind ├«ntr-o stare foarte proast─â, care ar pune ├«n pericol securitatea celor din─âuntru. Investi┼úiile ├«n renovare au lipsit, chiar dac─â, de-a lungul timpului, aici a fost sediul mai multor institu┼úii ale statului, printre care Direc┼úia de ├Ämbun─ât─â┼úiri Funciare.

Pe de alt─â parte, ghinionul Casei Beldiman a fost acela c─â ┼či cel─âlalt corp al Palatului Copiilor, situat ├«n zona Funda┼úie, a fost la fel de neglijat mult timp, iar c├«nd au fost disponibile sume de bani de la Ministerul Educa┼úiei, ├«n perioada 2007-2008, acestea au ajuns la acest imobil, amplasat mai ├«n buricul t├«rgului.

├Än final, ├«n ciuda austerit─â┼úii din perioada de criz─â, sf├«r┼čitul anului 2011 a adus organizarea unei licita┼úii pentru renovarea unei p─âr┼úi din cl─âdire, procedura fiind adjudecat─â de o firm─â din Ia┼či, pentru 1,8 milioane de lei. Concuren┼úa acerb─â ÔÇô nou─â participan┼úi ÔÇô ┼či ├«nd├«rjirea cu care au luptat pentru acest contract ÔÇô o firm─â adres├«ndu-se, ├«n cursul desf─â┼čur─ârii licita┼úiei, Consiliului Na┼úional pentru Solu┼úionarea Contesta┼úiilor ÔÇô nu au fost ├«ns─â de bun augur, dimpotriv─â. Actualul director al Palatului Copiilor, Constantin ┼×erban, sus┼úine c─â ini┼úial a fost desemnat─â drept c├«┼čtig─âtoare o societate puternic─â, dar acest lucru a fost schimbat de instan┼ú─â, care a acordat contractul unei firme mai mici.

La scurt─â vreme dup─â anun┼úul semn─ârii contractului din februarie 2012, durata lucr─ârilor s-a prelungit ÔÇô ┼či se va prelungi ├«nc─â nu se ┼čtie c├«t─â vreme, pentru c─â finan┼úarea a ├«ncetat din cauza etern invocatei crize economice. Din cele 1,8 milioane de lei au fost primite doar 200.000 de lei. Paradoxal, ├«nceperea lucr─ârilor duce la degradarea ┼či mai puternic─â a cl─âdirii pentru c─â decopertarea ÔÇô stadiul la care totul s-a oprit ÔÇô a f─âcut ca z─âpada ┼či ploile s─â distrug─â pere┼úii interiori ┼či elementele de t├«mpl─ârie.

Recent, ├«ntr-o dezbatere organizat─â la Prefectura Ia┼či, reprezentan┼úii Direc┼úiei Jude┼úene de Culte, Cultur─â ┼či Patrimoniu Na┼úional au inclus cl─âdirea pe o list─â care cuprindea cele mai importante monumente istorice aflate ├«ntr-o stare care necesit─â urgent continuarea lucr─ârilor de reabilitare.

Sorin Cristian Semeniuc este dr. al Universit─â┼úii ÔÇ×Alexandru Ioan CuzaÔÇť din Ia┼či.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
Rom├ónii, la fel de ÔÇ×aten┼úiÔÇŁ cu mediul ca francezii ├«n urm─â cu 30 de ani. Cum se comport─â acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chi┼čtoacele pe plaj─â, PET-urile ├«n ape ┼či se comportau exact ca rom├ónii ├«n anul 2022. ├Äntre timp, lucrurile s-au schimbat radical ├«n Fran┼úa
image
M─ârturiile ┼čoferi┼úei care a omor├ót patru muncitori la Ia┼či. Femeia spune c─â n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.