Bune şi rele

Publicat în Dilema Veche nr. 346 din 30 septembrie - 6 octombrie 2010
Bune şi rele jpeg

Un cititor fidel a remarcat că, în aceste articole, în ciuda paragrafului optimist lipit de obicei la sfîrşit, tonul general e melancolic. Nici nu se poate altfel, fiindcă ofensiva unor investitori imobiliari urmăreşte, de ani de zile, să creeze un oraş depersonalizat, în numele unor false argumente care invocă utilitatea, eficienţa etc. De data asta, am de gînd să procedez invers şi să încep cu veştile bune. Ele vin şi de la Primăria Generală, şi de la Ministerul Culturii şi Patrimoniului. 

Domnul doctor Oprescu a anunţat că are de cheltuit 18,3 milioane de euro pentru reabilitarea unor monumente istorice. Ele sînt: Arcul de Triumf, hanul Gabroveni, casa Cesianu, Observatorul Astronomic şi vila Minovici. Toate aparţin municipiului şi toate erau în mare nevoie de reparaţii. Despre două dintre ele, casa Filipescu-Cesianu şi casa amiralului Urseanu, am scris demult, ca să arăt că se impune reluarea operaţiilor de restaurare – fie că erau lăsate la mijloc, fie că rezultatele acestora expiraseră. 

Domnul ministru Kelemen Hunor, cel care a avut curajul să declare că Bucureşti este „oraşul cel mai desfigurat din România“, a aprobat clasarea unor imobile cărora încă nu li se recunoscuse calitatea oficială de monumente istorice. Zece în aceeaşi zi, 12 mai 2010, la adrese din Capitală, dar şi la Sulina, Sfîntu Gheorghe şi Ploieşti. Încă din decembrie trecut, atrăsesem atenţia asupra uneia dintre casele care au fost astfel salvate – cea a lui Mihail Suţu, numismat şi colecţionar de antichităţi, construită de Gr. Cerchez în 1882. Altele, deopotrivă de preţioase, sînt casa arhitectului Maimarolu din str. George Vraca, nr. 6, şi casa din str. Şcoalei, nr. 8, unde au locuit familiile Neniţescu şi Ciorănescu, care au dat intelectuali de seamă culturii româneşti şi celei europene. Pe aceeaşi listă apare atelierul pictorului Nicolae Grigorescu, pe str. Batiştei, nr. 20 (dacă această casă nu era îndreptăţită a fi monument istoric, nu ştiu nici una care ar fi meritat mai mult să fie protejată). 

Îmi pare rău că seria pozitivă se opreşte aici şi începe cealaltă. Ca să împrumut formula dintr-un ziar care mi-a căzut sub ochi – „Ierusalimul merge înainte cu planul de a demola case palestiniene“... Se apropie de îndeplinire proiectul unui zgîrie-nori plantat în marginea Cişmigiului, la numerele 22-25 din str. Brezoianu, în spatele clădirii Universului. Acolo, un întreprinzător numit Jonathan Mann, a cărui activitate se desfăşoară şi în alte ţări necăjite, ca Bulgaria şi Moldova, plănuieşte să înalţe 27 de etaje, adică 42 de metri, faţă de 16, care reprezintă skyline-ul în zonă. După care, dacă visurile grandioase ale investitorului se vor realiza, încă trei turnuri vor străjui Cişmigiul. Din februarie 2009 curg protestele ecologiştilor şi ale urbaniştilor, fără a putea remedia situaţia. 

Încă un exemplu de harababură birocratică rezultată din confruntarea între cele două tabere. La colţul şoselei Kiseleff cu str. Arhitect Ion Mincu (mai precis, la nr. 19 de pe această stradă), se află casa văduvei lui Take Ionescu, prinţesă Woroniecki prin a treia ei căsătorie. Construită de arhitectul Al. Zaharia în 1940, casa a fost naţionalizată şi a primit o destinaţie culturală, adăpostind – în anii 1975-1978 şi 1994-2003 – colecţia de artă orientală Béatrice şi Hrandt Avakian. De la restituirea către nepoţii Adinei Woroniecka, casa a trecut în mîinile unor noi proprietari, în prezent TS Hotels SA. Aceştia obţin din 2008 avize succesive de „consolidare şi extindere“, apoi de supraetajare şi transformare radicală. Sesizat de pericolul desfigurării clădirii, Institutul Naţional al Patrimoniului a intervenit: clasarea de urgenţă poartă data de 12 iulie 2010, dar la 21 iulie, folosind un chiţibuş juridic, Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Bucureşti a declarat ilegal avizul, ca să permită lucrările necesare pentru a transforma casa în hotel. 

Tot aşa, o autorizaţie de demolare, văzută deocamdată numai în ciornă, condamnă la moarte nr. 39 din Kisseleff, datînd din 1894. Cîtva timp, a funcţionat acolo un magazin special pentru corpul diplomatic. Semănînd cu vecina sa de la nr. 35-37, casa colonelului Radu Miclescu, care a fost barbar distrusă de cumpărătorii ei, această frumoasă clădire este înconjurată de o grădină. Amîndouă, deci, au stîrnit lăcomia speculatorilor de terenuri. Un PUZ care împiedicase pînă acum demolarea (de aceea casa Miclescu era lăsată să se dărîme „singură“) mai este valabil doar cîteva zile. 

Prin urmare, nu este exagerat a vorbi de conspiraţii care se urzesc în jurul vechilor case şi care le găsesc neputincioase pe autorităţi; dar numai atunci cînd neputinţa este voită.  Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.