Bucure┼čtii lui N. Iorga

Publicat în Dilema Veche nr. 341 din 25 august - 1 septembrie 2010
Bucure┼čtii lui N  Iorga jpeg

A r─âmas un provincial toat─â via┼úa. Se n─âscuse ├«n 1871, la Boto┼čani, de care a fost ├«ntotdeauna legat ┼či prin amintirile de copil─ârie, ┼či prin cercet─ârile sale de istoric, de┼či familia, sc─âp─âtat─â, pierduse locuin┼úa str─âbunicului (una dintre cele mai frumoase case din secolul al XVIII-lea pe care le-a mai p─âstrat ora┼čul, acum iar─â┼či de v├«nzare, dup─â ce a g─âzduit Muzeul local de Etnografie). Tot o ambian┼ú─â patriarhal─â, semirural─â, a c─âutat ┼či c├«nd s-a stabilit la V─âlenii de Munte, unde, ├«n 1908, se instala ├«n casa din care a plecat doar ├«n 1940, c├«nd cutremurul a distrus-o pentru prima oar─â, cu dou─â s─âpt─âm├«ni ├«naintea teribilei lui mor┼úi.

A┼ča se face c─â, de┼či re┼úinut ├«n Bucure┼čti timp de cincizeci de ani de ├«ndatoririle c─ârora avea s─â le fac─â fa┼ú─â ca profesor ┼či ca om politic, n-a ├«ncetat s─â cutreiere ┼úara ┼či str─âin─âtatea, ca nes─â┼úios c─âl─âtor, a┼ča ├«nc├«t drumurile sale prin acest ora┼č au urmat cu regularitate acelea┼či trasee, pe jos, de acas─â la Universitate, la Academie, la Liga Cultural─â (pe malul D├«mbovi┼úei), la anticari (aduna┼úi atunci ├«n spatele CEC-ului), la redac┼úia Neamului Rom├ónesc (str. Domni┼úa Anastasia nr. 6, al─âturi fiind tipografia la care ap─ârea Revista istoric─â) ┼či la Institutul Sud-Est European (str. Banu M─âr─âcine nr.1, ├«ntr-un s─âr─âc─âcios cartier disp─ârut, pe locul magazinului Unirea). Alteori se ab─âtea spre Camer─â sau spre Palatul Regal. Dup─â cum se vede, numai vechiul centru al Capitalei.  Locuin┼úele sale aici au fost, pe r├«nd, ├«n str. Sculpturii (mai t├«rziu ┼×tefan Furtun─â), apoi ├«n Sfin┼úii Voievozi nr. 16, unde era ├«n 1894, aproape de Academie. Din 1896 p├«n─â la 1900 ├«n str. Icoanei nr. 64. Interiorul acela este descris de unul dintre fo┼čtii elevi care veneau acolo la seminarii: ÔÇ×o cas─â cu od─âile d├«nd dintr-una ├«ntr-alta, sistem vagon... o odaie ├«n st├«nga la col┼ú de strad─â, antreul, dou─â alte od─âi, ├«n dreapta buc─ât─âria... S├«ntem ├«n biroul lui acum. Rafturile se ├«ndoaie, fiind din lemn ieftin, de brad, sub greutatea c─âr┼úilor.ÔÇť ├Än pragul noului veac, cele de pe acum 5000 de volume ÔÇô vor fi p├«n─â la urm─â de zece ori mai multe ÔÇô au fost mutate ├«n casa din Aleea Alexe Marin nr. 6, o intrare din str. Chimistului (azi Iulia Hasdeu), locuin┼úa pentru ├«nc─â patru ani a lui N. Iorga, care avea l├«ng─â el pe mam─â-sa, pe cei doi copii din prima c─âs─âtorie ┼či pe a doua so┼úie, Catinca Bogdan, care va na┼čte acolo al┼úi trei copii. ├Än 1905-1907, aceast─â numeroas─â familie, cu ├«nc─â un fiu, locuia cu chirie ├«n str. Buze┼čti nr. 42: s├«nt anii ├«n care Iorga a condus S─âm─ân─âtorul, a st├«rnit manifesta┼úia din Pia┼úa Teatrului Na┼úional ┼či a luat ap─ârarea ┼ú─âranilor r─âscula┼úi. Aceast─â cl─âdire istoric─â exist─â ├«nc─â, dar, ocupat─â c├«tva timp de un cabinet medical, a devenit un restaurant, care se cheam─â obraznic ÔÇ×La Casa IorgaÔÇť. A urmat o pauz─â ├«ndelungat─â, ├«n cursul c─âreia re┼čedin┼úa principal─â era la V─âleni, cu vizite ├«n Bucure┼čti ┼či popas la hotel de fiecare dat─â, plecarea ├«n Bulgaria, pe front, ├«n 1913, ┼či refugiul la Ia┼či pe c├«nd restul familiei fusese expediat la Odessa, ├«n 1917.

La ├«ntoarcere, la sf├«r┼čitul lui 1918, o imagine apocaliptic─â: ÔÇ×Ora┼čul e un iad de murd─ârie sub un cer de plumb. O mul┼úime imens─â, cu c─âut─âturi de bestii preocupate de hran─â ┼či de pl─âceri, se t├«r─â┼čte prin noroiul gros, pe care-l r─âscolesc c├«teva femei ├«n zdren┼úe, cu figurile de agonie. Cai fl─âm├«nzi cad ├«n marginea trotuarului ┼či pe unul ├«l sf├«┼čiau c├«inii. Iar seara, ├«n lumina slab─â, lumea incon┼čtient─â se plimb─â.ÔÇť Pentru refacerea cu greu a unei gospod─ârii s-a g─âsit ad─âpost l├«ng─â Gara de Nord, ├«n str. Al. Dep─âr─â┼úeanu nr. 2, la etaj (casa exist─â ┼či azi). O solu┼úie a dificult─â┼úilor i-a fost oferit─â lui Iorga de c─âtre grupul de prieteni ┼či colaboratori care i-au d─âruit ├«n 1919 casa din ┼×oseaua Bonaparte nr. 8, pe care, la r├«ndul s─âu, a l─âsat-o mo┼čtenire statului odat─â cu marea bibliotec─â. Adresa era Bd. Ilie Pintilie nr. 6, c├«nd buldozerele din 1986 au sf─âr├«mat-o. ├Än locul gr─âmezii de c─âr─âmizi pe care am v─âzut-o atunci este acum sediul BRD de la col┼úul bulevardelor Lasc─âr Catargiu ┼či Iancu de Hunedoara. De partea cealalt─â a Pie┼úii Victoria, unde ├«ncepea ┼×oseaua Jianu (Bd. Aviatorilor), avea s─â fie, din 1939, pentru numai un an, ultima locuin┼ú─â a lui N. Iorga, ├«n aripa st├«ng─â a Institutului de Istorie Universal─â. Este ┼či singurul dintre a┼čez─âmintele lui care ┼či-a men┼úinut p├«n─â ast─âzi rostul pentru care ├«l g├«ndise, f─âr─â s─â se clinteasc─â din loc. 

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucure┼čti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Didactice
Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul┬ástudent┬á(cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu┬áelev┬ásau┬á╚Öcolar,┬áca ├«n Regat.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Via┼úa lui Becker, ce-i drept, e o vrai┼čte. Ajunge s─â-l prive┼čti pentru a ├«n┼úelege c├«te nop┼úi grele s├«nt pitite sub fa┼úa buh─âit─â.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit ├«n minte formula unui cunoscut:┬á├Än definitiv, cine e╚Öti tu ca s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple s─â fii nedrept─â╚Ťit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.