Bucureștii la 1810

Publicat în Dilema Veche nr. 347 din 7 octombrie - 13 octombrie 2010
Bucureștii la 1810 jpeg

Să nu ne mai uităm, măcar de data asta, la maidanele care ştirbesc fronturile de case prin centrul oraşului, acolo unde blocuri înalte vor lua locul caselor vechi, şi să răsfoim documentele care ne spun cine şi cum trăia în capitala Ţării Româneşti acum două sute de ani. Eram atunci în toiul Războiului Ruso-Turc din 1806-1812, deci sub ocupaţie militară rusească. Pacea încheiată la Iaşi în 1792 între aceiaşi beligeranţi nu durase decît 15 ani. Generalul Kutuzov, care nu bănuia ce mare rol istoric îl aşteaptă la bătrîneţe, fusese însărcinat cu guvernarea Principatelor şi, pregătind luarea lor în primire de către administraţia ţaristă, a dat dispoziţii în vederea unui recensămînt al clădirilor şi al locuitorilor din Bucureşti. Informaţiile de caracter demografic din acea statistică au fost recoltate din 1958 din arhiva de la Moscova, dar n-au fost încă folosite pe deplin de către istoricii noştri. 

Ca populaţie a oraşului au fost înregistrate 24.412 persoane, ceea ce reprezintă desigur o cifră inferioară realităţii, avînd în vedere că microfilmele cuprind numai fragmentar datele culese de anchetatori. Oricît ar fi fost de mari pierderile suferite de-a lungul secolului al XVIII-lea din pricina invaziilor străine, a incendiilor, inundaţiilor şi a epidemiilor, nu se poate ca populaţia să fi rămas la nivelul din epoca lui Brâncoveanu. 

Mai probabil, ea se va fi dublat. Din cele 89 de mahalale pe care o altă „catagrafie“ le înregistra în acelaşi an, nu sînt examinate aici decît 34, dar foarte amănunţit, casă cu casă. Numărul clădirilor puse la socoteală era de 10.103 pentru întregul oraş, iar media locuitorilor pentru fiecare casă poate fi apreciată între 4 şi 5, pe două generaţii, sau chiar trei. Uneori, împreună cu familia locuiau slugi sau alţi lucrători. 

O situaţie care ne interesează aici este aceea a meseriei specializate în construcţii. Un singur „arhitecton“: românul Nicolae, menţionat cu soţia sa, Catinca, şi cu o pereche în serviciul lor. Adresa este neprecizată, dar în vecinătate locuiau grecii Paraschiv şi Costea, amîndoi cu titlul de „meimarbaşa“, adică tot arhitecţi, dar de un grad superior, a căror formaţie profesională fusese dobîndită în Imperiul Otoman. Datele furnizate de acest recensămînt îngăduie atît o clasificare a bucureştenilor ca poziţie socială cît şi o imagine a mozaicului etnic pe care-l constituia populaţia oraşului. 

Boierimea, din care apar 71 de familii, cuprinde 867 de persoane – bărbaţi şi femei. Ca oameni ai bisericii avem 299 de preoţi şi diaconi şi 294 de preotese. Categoria profesională cea mai numeroasă şi totodată foarte diversificată era cea a meşteşugarilor – 4667, de ambe sexe. De la ceasornicari şi giuvaergii la clopotari sau lăcătuşi, de la cărămidari, zidari ori şindrilari la dogari, rotari şi vizitii, de la tabaci la blănari, de la sobari la olari, de la bragagii sau iaurgii la cafegii şi simigii, de la coşari la lumînărari, de la zugravi la lăutari – se perindă prin faţa noastră o întreagă lume din hărnicia căreia s-a întrupat viaţa unei societăţi pe care o uităm. Cît despre ţigani, 1121, numărul lor relativ mic se explică prin faptul că documentul se referă doar la o parte din teritoriul oraşului, precum şi prin apartenenţa lor la categoria robilor; probabil că alţii au fost înscrişi la rubrica „săraci lipsiţi de hrană“. Lacunele recensămîntului nu permit să se considere cifra de 862 drept numărul total al evreilor localnici, la care s-ar mai adăuga cei aflaţi sub protecţie străină: supuşii austrieci sau chiar francezi. Alogenii erau mii, îndeosebi datorită prezenţei acelor sud-dunăreni, bulgari şi sîrbi, care se refugiaseră în Ţara Românească după 1807, pentru a nu fi victimele represaliilor cu care otomanii răspundeau vremelnicei ocupări de către armata rusă a malului drept al fluviului. Să se reţină de asemenea marele număr de ciobani, văcari, porcari, plugari, pescari, stupari, vieri şi grădinari: acum două veacuri, Bucureştii nu-şi pierduseră caracterul semiagrar.  

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Când ajunge din nou în România un val de aer polar: unde se anunță ger cumplit, cât mai ninge la munte
Trei zile de iarnă autentică se anunță în mai multe județe din zona de munte. Meterologii anunță ninsori puternice și viscol. Începând de duminică însă un val de aer polar lovește România. Sunt așteptate temperaturi de până la minus 20 de grade Celsius.
image
Trufia îngroapă România. De ce nu putem fi cel mai de preț aliat pentru Occident: „Suntem ca ruda aia săracă...”
România nu reușește să profite de oportunităţi și să-și exploateze potențialul. Marius Ghincea, profesor la Universitatea Johns Hopkins, explică ce-i lipsește României.
image
Netflix, accesat doar din propria locuinţă. Compania ia măsuri drastice: care va fi singura excepţie
Netflix urmează să ia măsuri drastice, astfel încât utilizatorii să nu îşi mai poată împărţi contul cu alte persoane. Decizia a venit, după ce datele statistice au arătat că peste 100 de milioane de utilizatori din întreaga lume folosesc, de fapt, contul altcuiva.

HIstoria.ro

image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.