Bucureşti văzut de doi artişti (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 433 din 31 mai - 6 iunie 2012
Bucureşti văzut de doi artişti (II) jpeg

În Piaţa Romană, trecătorii – cei cu părul alb, de obicei, – se opresc la gardul Academiei de Studii Economice, uitîndu-se la panourile expuse acolo. Cineva a avut iniţiativa de a atrage astfel atenţia asupra monumentelor istorice, temă importantă pentru educaţia naţională. S-a început cu o prezentare a activităţii de restaurare şi întreţinere a vechii arhitecturi civile şi ecleziastice pe care o desfăşoară în Ardeal Mihai Eminescu Trust, organizaţia fondată şi condusă de Lady Jessica Douglas-Home, care avusese atunci o expoziţie în clădirea ASE. Mai tîrziu au apărut fotografii ce înfăţişau biserici şi cule din nordul Olteniei, imagini din colecţia arhitectului Andrei Pănoiu, a cărui viaţă a fost consacrată studierii monumentelor din această zonă.

În momentul de faţă, expoziţia de pe gard prezintă vederi bucureştene din secolul al XIX-lea, culese din albumul Preziosi. Deşi aceste acuarele erau cunoscute cel puţin de cei care se interesează de trecutul oraşului, fiind publicate în 1935 de Victor Brătulescu (cu o prefaţă de N. Iorga), a fost o bună idee să fie reproduse pe cartoane mari, cu toate explicaţiile de care au nevoie spectatorii. Nu ştiu dacă se înţelege cîtă muncă, probabil gratuită, presupune această pedagogie pe stradă!

Vorbeam data trecută de Szathmáry. El a fost asociat cu Amedeo Preziosi (1816-1882), pe care l-a întîlnit prin 1868-1869, cînd se găseau amîndoi la Bucureşti. Conte şi maltez, adică de o origine exotică pentru noi, Preziosi făcuse studii de pictură la Paris şi, din 1844, după călătorii în Orient, se stabilise la Constantinopol. Prezenţa lui în Capitala lui Carol I este indicată de datele pe care le-a notat pe marginea desenelor sale. De pildă, la 1 iulie 1868 era lîngă căruţa unor ţărani care poposiseră în mijlocul viilor de la Filaret, de unde vedea Mitropolia şi, mai departe, în dreapta, silueta înaltă şi subţiratică a bisericii Sf. Spiridon Nou. A doua zi s-a oprit la Bărăţie, înconjurată de un cimitir catolic. După două săptămîni a desenat Schitu Măgureanu, care arăta ca o biserică de sat, cu frumosul pridvor boltit din care nu s-a mai păstrat nimic (se vedea chiar atunci zidul crăpat de la cutremurul din 1838). De acolo a coborît pe malul Dîmboviţei, în care se scăldau, fără să se sfiască de el, nişte nimfe locale goale puşcă. La 22 iulie s-a urcat în turnul Colţei, de unde privirea plonjează peste acoperişuri şi hornuri, de-a lungul unei străzi destul de late care se îndrepta spre Sf. Gheorghe şi Bărăţie. În zare, Radu-Vodă şi mănăstirea Văcăreşti. La Stavropoleos a ajuns la 24 iulie 1868: schiţa lui Szathmáry, datînd din 1874, este identică, probabil copiată după Preziosi, ale cărui lucrări au fost expuse în 1873 la Bucureşti, la Societatea Amicilor Belelor- Arte! Alte scene bucureştene au fost surprinse de Preziosi în vara următoare: o horă, lăutari cîntînd din clarinet şi cimpoi, bătînd toba şi ţopăind, tîrgul Moşilor la care a revenit trei zile la rînd în iunie 1869. Pieţele sînt pline de îmbulzeala oamenilor, a vitelor, cailor şi cîinilor: mişcare şi hărmălaie. Femeile cu broboade, bărbaţii cu căciuli, turbane, chipie sau pălării, între care apare şi cîte un potcap de călugăr. O femeie îşi spală rufele în apa Bucureştioarei, gîrlă încălecată de mai multe punţi care străbătea oraşul de la grădina Icoanei pînă la Radu-Vodă. Dintre bisericile pe care le-a vizitat Preziosi o recunoaştem pe cea de la Batişte. În plus, vedem Sf. Ioan cel Mare şi Sărindar, deşi amîndouă nu mai există. De pe dealul ei, peste drum de Radu-Vodă, bisericuţa Bucur domină rîul în care plutesc raţe şi se zbenguiesc nudităţi feminine.

Sigur că, mărite ca format pentru a fi înşirate pe gard, picturile lui Preziosi îşi vădesc caracterul de carte poştală turistică. Originalele, cînd s-au întors în ţară de la Constantinopol prin 1925, au fost oferite instituţiilor şi unor bogătaşi, pînă cînd le-a cumpărat cu 50.000 de lei Constantin Argetoianu. Să zicem că, din punct de vedere estetic, valoarea lor n-ar fi prea mare, dar exactitatea garantată cu care ele reproduc realitatea ne invită să le apreciem ca document istoric. Această lecţie despre vechiul oraş nu va fi în zadar dacă, admiţînd caracterul încă rural al Capitalei româneşti acum 150 de ani, vom măsura militantismul prin care ea şi-a cîştigat locul în Europa modernă. Etapa pe care ne-o aminteşte viziunea celor doi artişti a fost necesară, chiar decisivă, în înlănţuirea care a condus de la societatea medievală la aglomerarea urbană din ziua de azi. Sincronizarea cu Occidentul, pe care a reluat-o programul unei noi modernizări, nu trebuie totuşi să anuleze elementele de continuitate datorită cărora mai putem şti cine sîntem.

Andrei Pippidi
este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

mihai bendeac
Culisele plecării lui Mihai Bendeac de la Antena 1. Actorul este la al doilea scandal cu postul TV
Mihai Bendeac a părăsit emisiunea „iUmor“ după 13 sezoane în care a făcut parte din juriu. Actorul a plecat și de la postul Antena 1, în urma unui conflict cu colegii din echipa de producție. Lucrurile nu sunt definitiv tranșate.
Imagine din Irpin - razboi Ucraina FOTO AFP
Ambasador rus în SUA: „Noul pachet de ajutor militar pentru Ucraina creşte riscul unei confruntări cu Occidentul“
Decizia Washingtonului de a trimite o nouă tranşă de ajutor militar Kievului constituie o ameninţare la adresa intereselor Moscovei şi sporeşte riscul unei confruntări armate între Rusia şi Occident.
Becuri
Programul Rabla pentru becuri ar putea fi lansat cel târziu la sfârşitul lunii octombrie
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a anunţat că programul Rabla pentru becuri ar putea fi lansat cel mai târziu la sfârşitul lunii octombrie.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.