Bucureşti, idealul schimbării (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 466 din 17-23 ianuarie 2013
De ţinut în seamă jpeg

În acel număr din Revista Fundaţiilor Regale de care venise vorba din cauza unui articol de M. Sebastian, acelaşi subiect al înnoirii înfăptuite în Capitală de Carol al II-lea a mai fost tratat – chiar de un arhitect, de G.M. Cantacuzino. Ca profesionist, autorul nu se putuse sustrage de la o apreciere a intervenţiei personale a regelui în acest domeniu şi a scris Arhitectura românească după Restauraţie.

Ca şi la Sebastian, o demnă rezervă faţă de revărsarea de epitete adulatoare sau de proclamaţii de devotament a dus la consideraţii generale, pînă şi la evitarea numelui celui omagiat (cu doar o aluzie la,,Domnescul îndemn“). O apropiere de Sebastian se vede şi din faptul că acesta scrisese în 1938 o frumoasă recenzie la Pătrar de veghe, povestirea călătoriilor arhitectului în Liban, Mesopotamia şi Persia. În Arcade, firide şi lespezi, încă din 1932, Cantacuzino îşi declarase convingerea că „oraşul de mîine, cu case moderne şi luminoase, cu străzi largi, cu parcuri şi pieţe“ trebuie s-o apuce pe calea progresului, punînd bazele unei adevărate capitale. Interesul lui pentru o bună gestiune urbană îl făcuse din 1930 să-şi dorească a fi chiar primarul Bucureştilor, idee încurajată de Martha Bibescu.

În articolul din R.F.R. el pune de la început problema: absenţa înainte de 1930 a unei arhitecturi de stat în ţara noastră. Aceasta a creat situaţia faţă de care el se manifestase critic, şi cu alte prilejuri: „Fără centre civice, fără un crîmpei măcar de preocupare urbanistică, fără mîndrie cetăţenească, oraşele îşi aştern pata lor de tencuială galbenă, informe şi plictisite“. Cînd se referă la stilul neo-românesc – „arhitecţii de la începutul secolului au încercat o revenire spre trecut“ –, neîncrederea capătă un ascuţiş polemic: „Nu e vorba de a înfăptui decoruri mai mult sau mai puţin teatrale cu zorzoanele heraldicii noastre tradiţionale, nu e vorba să luăm ornamentele mormintelor pentru a le pune pe chenarul ferestrelor din care trebuie privit viitorul“. Acolo unde totuşi statul (cuvînt pe care autorul îl scrie semnificativ cu majusculă) a avut nevoie de sedii pentru instituţii şi organe administrative, a fost şi mai rău, fiindcă gări, şcoli ori spitale vădeau „sărăcia de concepţie şi lipsa de generozitate... care desfigurează satele şi oraşele cu construcţii inadecvate menirii lor“.

Adoptarea Planului General de Sistematizare (1934) i-a dat ocazia să explice că „organizarea unei capitale este un act îndelungat de autoritate. Soarta Bucureştilor va depinde de lupta care se va produce între autoritate şi rezistenţa cetăţenilor“. Aceasta îi obliga pe responsabilii municipali să aplice un sistem bine gîndit de compensaţii şi despăgubiri. Ar fi fost o soluţie, dar s-a recurs la preluarea iniţiativei de către cea mai înaltă autoritate: „O mare eră constructivă a început cu puţin timp în urmă şi de data aceasta pusă la cale de Stat“. În definitiv, „principalul client al arhitecturii tot Statul rămîne“. Au gîndit şi alţii tot aşa, apoi n-a mai fost altceva de ales.

Ceea ce putea să atragă nu numai publicul totdeauna uşor de impresionat, ci şi pe specialiştii care vedeau interesul unor comenzi masive era monumentalitatea lucrărilor propuse de noul program. În plus, era oferită astfel posibilitatea unei concilieri a curentelor între care erau împărţiţi oamenii de meserie: „nici aportul funcţionalismului, nici zestrea trecutului nostru nu erau în contrazicere, putîndu-se topi într-un singur aliaj“. Avantajele pe care le vedea G.M., ca partizan hotărît al sincronizării cu civilizaţia occidentală, erau „organizarea oraşelor, după noile tendinţe urbanistice, unificarea aspectului localurilor Statului şi al marilor instituţii dependente de Stat, amploarea dată lucrărilor publice, care nu pot rămîne străine preocupărilor arhitectonice, o nouă atenţie dată construcţiilor rurale şi dorinţa de a da şi satelor centre civice mai îngrijite şi a căror construcţie să fie în armonie cu viaţa rurală“. Aceste elemente ale politicii, la care erau înclinaţi să se ralieze cei cărora li se adresa apelul, corespund, mai ales ultimele, activităţii echipelor lui Gusti.

Sensibilitatea la componenta socială a acestui program era şi în spiritul vremii. Era alimentată de o nemulţumire larg propagată faţă de felul în care generaţiile precedente construiseră ţara de după război. O transformare era necesară, dar nu prin revoluţia la care incitau extrema dreaptă şi extrema stîngă. Şi atunci de ce să nu fie arhitectul G.M. Cantacuzino în Consiliul superior naţional al Frontului Renaşterii, alături de mulţi alţi intelectuali şi artişti, o pleiadă care nu se va mai întîlni compactă niciodată?

De atunci au mai fost momente istorice în care s-a aşteptat plămădirea unei noi ere pentru România şi în care a renăscut nădejdea că Bucureşti îşi va găsi adevărata identitate. Unul cînd efortul s-a desfăşurat, tot aşa, dirijat arbitrar de o personalitate dominantă, insaţiabilă de linguşiri, cu rezultate dezastruoase, altul de completă anarhie, pe care-l trăim acum.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a primit un loc în primul rând FOTO EPA EFE jpg
Zelenski a primit un loc în primul rând la funeraliile Papei, în pofida protocolului de la Vatican
Prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în primul rând la funeraliile Papei Francisc, alături de lideri de stat precum Donald Trump și Emmanuel Macron, indică o îndepărtare de la protocolul Vaticanului ca delegațiile să fie așezate în ordine alfabetică
BeFunky collage (79) jpg
Cheesecake cu blat de morcovi, rețeta specială care a făcut furori pe TikTok. Ce ingredient trebuie să adaugi pentru o textură densă și o aromă unică. VIDEO
Un preparat spectaculos, care îmbină textura densă și aromată a tortului de morcovi cu finețea unei creme de brânză clasice. Cheesecake-ul cu blat de morcovi devine astfel un desert cu adevărat special, ce cucerește prin arome calde de scorțișoară, nucșoară și ghimbir, completate de o glazură fină.
image png
Cine este femeie pe care Vladimir Putin a trimis-o să-l reprezinte la funerariile Papei Francisc. Ce vârstă are și cu ce s-a ocupat în tinerețe
La funeraliile Papei Francisc, desfășurate la Vatican, au fost prezente elitele politice ale lumii, însă Vladimir Putin a lipsit. Liderul de la Kremlin a ales să fie reprezentat de Olga Liubimova. Cine este, însă, această femeie?
Novak Djokovic (EPA) jpg
Șoc la Madrid: Djokovic, eliminat încă din turul 2 de Matteo Arnaldi
Novak Djokovic a suferit o înfrângere neașteptată la turneul Masters 1000 de la Madrid, fiind eliminat încă din turul al doilea de italianul Matteo Arnaldi.
image png
Președintele interimar Ilie Bolojan, loc privilegiat lângă Donald Trump la funeraliile Papei
Ilie Bolojan a participat, alături de alți șefi de state și guverne, la ceremonia de înmormântarea a Suveranului Pontif.
image png
Premierul Ciolacu, impresii de la funeraliile Papei Francisc. „A găsit mereu alinare pentru cei suferinzi”
Primul ministrul Marcel Ciolacu s-a aflat sâmbătă printre oficialii lumii întregi la funeraliile Papei Francisc, de la Vatican.
netflix pixabay jpg
Filmul de pe Netflix care a captivat o lume întreagă. Povestea misterioasă e inspirată din fapte reale
Netflix a lansat recent „iHostage”, un thriller olandez regizat de Bobby Boermans, care dramatizează o situație reală de luare de ostatici petrecută în 2022 într-un Apple Store din Amsterdam. Producția a avut un mare succes și s-a clasat pe locul 1 în topul Netflix din România.
IN ID290707 INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Bolojan impresionat de grădinarii de la Cotroceni: „Dacă nu ai echipe puternice şi nu ai oameni serioşi, n-ai făcut nimic”
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a povestit cum o plimbare prin curtea Palatului Cotroceni l-a făcut să reflecteze la importanţa muncii de echipă în orice domeniu, inclusiv în politică.
Horoscopul dragostei, foto Shutterstock  jpg
Horoscopul săptămâna 27 aprilie - 3 mai. Zodiile care au toate șansele să își întâlnească marea dragoste
Săptămâna 27 aprilie - 3 mai vine cu schimbări importante pe plan sentimental. Cinci semne zodiacale vor simți că iubirea înflorește din nou, datorită unor mișcărilor astrale intense.