Bucureşti, idealul schimbării (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 465 din 10-16 ianuarie 2013
Bucureşti, idealul schimbării (I) jpeg

Deşi am scris despre Bucureştii lui Mihail Sebastian, nu văzusem – omisiune de neiertat – articolul cu care el figurează în sumarul Revistei Fundaţiilor Regale (VII, 6, 1940), în volumul omagial pentru Carol al II-lea, cînd acesta împlinea zece ani de domnie. Acel număr festiv reunea numele multor intelectuali de vază. Pe lista lor se găsesc: Tudor Arghezi (foarte apreciat de rege), Mihail Sadoveanu (da, fostul director de la Adevărul şi Dimineaţa!), Rădulescu-Motru şi Andrei Rădulescu (academicieni care aveau de apărat instituţii), Lucian Blaga (carieră diplomatică), N.I. Herescu (poet şi filolog clasic, preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români), Nichifor Crainic (ales de curînd la Academie şi în ajun de a fi subsecretar de stat la Propagandă), George Călinescu (universitar căutîndu-şi drumul de la Iaşi la Bucureşti), Cezar Petrescu (directorul oficiosului România), Victor Vâlcovici (matematician, secretar general al Frontului Renaşterii Naţionale), Emanoil Bucuţa (cel mai talentat propagandist al regimului prin Boabe de grîu). Se poate constata cum, savanţi sau scriitori, depindeau toţi prin diverse fire de suveranul identificat cu statul. Alături de ei, creatori culturali originali, ca Tudor Vianu şi G.M. Cantacuzino, ştiinţifici fără afinităţi politice, ca sociologul Anton Golopenţia, slavistul Grigore Nandriş, Scarlat Lambrino, arheolog şi epigrafist, sau, mai la stînga, Andrei Oţetea (excepţie la aceeaşi categorie, C. Daicoviciu, de un notoriu oportunism). Asociaţi în „gruparea criticilor literari“, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Şerban Cioculescu şi Mihail Sebastian. Acesta din urmă era, de altfel, din 1936, redactor la Revista Fundaţiilor Regale, post pe care-l va pierde peste numai trei luni, la epurarea de evrei a redacţiilor.

Spre deosebire de majoritatea celorlalţi colaboratori, care nu se sfiau să dea expresia cea mai grandilocventă omagiului obligatoriu, Sebastian a ales un subiect care-i permitea mai multă discreţie şi sinceritate: „Bucureştii înainte şi după Restauraţie“. În fond, recunoştea ceea ce se poate spune şi după 80 de ani. Modernizarea centrului Capitalei în al doilea deceniu interbelic a rezistat încercării timpului. Sebastian povesteşte fără exagerare experienţa contemporanilor săi de „a fi fost de faţă la marile transformări petrecute, a fi văzut cu ochii noştri molozul vechiului Bucureşti şi betonul armat al celui nou, a fi avut înaintea noastră aproape simultan dublul tablou al oraşului care dispărea şi al celui care se ridica“. Sînt pe rînd amintite noi construcţii, ca Palatul Telefoanelor, blocurile Adriatica şi Generala, despărţind Piaţa Palatului Regal, şi ea remodelată, de Piaţa Teatrului Naţional, intervenţii „radicale, curajoase... care lărgeau străzile Cîmpineanu şi Regală pînă la a face din ele două străzi cu desăvîrşire noi. Acum, întreagă Calea Victoriei, de la Poştă pînă la strada General Manu, este prinsă în această mişcare constructivă, care deschide, lărgeşte şi înalţă“.

După care adaugă: „Nu e nevoie să mergem pînă la Filimon pentru ca să găsim în literatura noastră un Bucureşti care nu mai există. Nu e nevoie nici măcar să mergem pînă la Caragiale.“ Aşa că articolul trece la consideraţii de istorie literară. Un şir nesfîrşit de autori „din generaţiile mai vechi sau mai noi“ sînt trecuţi în revistă ca martori ai oraşului care „începe să fie un Bucureşti de altădată, un oraş care dispare, care a dispărut“. Enumerarea trece de la Lovinescu la Camil Petrescu, de la Hortensia Papadat-Bengescu la Mircea Eliade, Peltz şi G.M. Zamfirescu, ale căror descrieri au devenit documente. Într-adevăr, atît cartierele elegante, rezidenţiale, care au căpătat patina vremii, cît şi mahalalele sordide, înlocuite cu blocurile din perioada comunistă, au intrat în istorie. Privind de la distanţă, sîntem de acord cu judecata lui Sebastian despre modificările din 1930-1940: „Totul s-a schimbat în aceşti zece ani, marile artere de circulaţie, centrele de mişcare, structura cartierelor, culoarea generală a oraşului“.

Entuziasmul pe care l-a trezit modernizarea în tînărul scriitor îi prilejuieşte şi o pagină de răfuială cu epigonii sămănătorismului: „În genere, literatura noastră n-a avut stimă pentru Bucureşti şi nu l-a iubit.“ El, care va fi suferit de originea provincială, totuşi lipsită de candoare rurală, ironizează schema care aducea în scenă „tipuri de provinciali integri, care vin cu sufletul curat în Capitală, unde sînt doborîţi de mediul corupt“. Ba chiar atribuie Moldovei această atitudine moralizatoare care a oferit o justificare antipatiei faţă de Bucureşti. Asimilaţionist era, nu numai ca Hechter, ci şi ca brăilean. Doar Mateiu Caragiale găseşte graţie în ochii lui, pentru viziunea fantastică de case boiereşti şi de cîrciumi care se manifestă în Craii de Curtea Veche.

Concluzia: „Capitala Restauraţiei este nu numai un oraş nou, dar mai ales un oraş cu conştiinţă de mare cetate“. Chiar dacă nu lipseşte genuflexiunea protocolară, este aici o emoţie adevărată, o încredere în viitor pe care istoria avea s-o dezmintă fără milă. Nici nu era Sebastian singurul care năzuia atunci spre un grandios monumental adecvat unei Românii de rang european.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: L. Muntean

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

chessecake cu capsuni jpg
Cheesecake cu cremă de căpșuni
Cheesecake-ul cu cremă de căpșuni este un desert rafinat și cremos, fiecare mușcătură este o explozie de prospețime și savoare.
lipii cu somon jpg
Lipii cu somon
Lipiile cu somon sunt o combinație de prospețime și savoare care îți va încânta papilele gustative.
friptuta de porc la cuptor jpg
Friptură de porc la cuptor
Servită alături de garnituri de sezon sau o salată proaspătă, această friptură este o alegere perfectă pentru prânzurile în familie.
valeriu tabără
Valeriu Tabără a murit. Fostul ministru al Agriculturii avea probleme cardiace
Valeriu Tabără, președintele ASAS și fost ministru al Agriculturii, a murit. Profesorul universitar era internat la Timișoara pentru problemele cardiace de care suferea.
bruschete cu ou de prepelita jpg
Bruschete cu salată și ouă de prepeliță
Aceste bruschete sunt ideale pentru a impresiona la un prânz sau o cină ușoară.
Finlanda a aderat la NATO după invazia rusă în Ucraina FOTO Shutterstock jpg
Încrederea finlandezilor în garanțiile de securitate ale NATO, în cădere liberă după realegerea lui Trump
Încrederea cetăţenilor finlandezi în garanţiile de securitate ale NATO a scăzut considerabil de la revenirea lui Donald Trump la putere în Statele Unite, potrivit unui sondaj publicat marţi, relatează AFP.
garda Papei  foto   Profimedia jpeg
Ce înseamnă să fii bodyguard-ul Papei: „Te transformă pe viață!”
Un fost bodyguard din Vatican a vorbit pentru presa britanică despre experința de la Vatican, care i-a schimbat viața.
supa crema de stevie jpg
Supă-cremă de ștevie
Servită cu crutoane crocante supa-cremă de ștevie devine o adevărată delectare.
deliciu la pahar cu crema de lamaie jpg
Deliciu la pahar cu cremă de lămâie
Cremos, răcoritor și foarte ușor de pregătit deliciu la pahar cu cremă de lămâie este un desert pentru o zi calda de primăvară.