Bucureşti, idealul schimbării (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 465 din 10-16 ianuarie 2013
Bucureşti, idealul schimbării (I) jpeg

Deşi am scris despre Bucureştii lui Mihail Sebastian, nu văzusem – omisiune de neiertat – articolul cu care el figurează în sumarul Revistei Fundaţiilor Regale (VII, 6, 1940), în volumul omagial pentru Carol al II-lea, cînd acesta împlinea zece ani de domnie. Acel număr festiv reunea numele multor intelectuali de vază. Pe lista lor se găsesc: Tudor Arghezi (foarte apreciat de rege), Mihail Sadoveanu (da, fostul director de la Adevărul şi Dimineaţa!), Rădulescu-Motru şi Andrei Rădulescu (academicieni care aveau de apărat instituţii), Lucian Blaga (carieră diplomatică), N.I. Herescu (poet şi filolog clasic, preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români), Nichifor Crainic (ales de curînd la Academie şi în ajun de a fi subsecretar de stat la Propagandă), George Călinescu (universitar căutîndu-şi drumul de la Iaşi la Bucureşti), Cezar Petrescu (directorul oficiosului România), Victor Vâlcovici (matematician, secretar general al Frontului Renaşterii Naţionale), Emanoil Bucuţa (cel mai talentat propagandist al regimului prin Boabe de grîu). Se poate constata cum, savanţi sau scriitori, depindeau toţi prin diverse fire de suveranul identificat cu statul. Alături de ei, creatori culturali originali, ca Tudor Vianu şi G.M. Cantacuzino, ştiinţifici fără afinităţi politice, ca sociologul Anton Golopenţia, slavistul Grigore Nandriş, Scarlat Lambrino, arheolog şi epigrafist, sau, mai la stînga, Andrei Oţetea (excepţie la aceeaşi categorie, C. Daicoviciu, de un notoriu oportunism). Asociaţi în „gruparea criticilor literari“, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, Şerban Cioculescu şi Mihail Sebastian. Acesta din urmă era, de altfel, din 1936, redactor la Revista Fundaţiilor Regale, post pe care-l va pierde peste numai trei luni, la epurarea de evrei a redacţiilor.

Spre deosebire de majoritatea celorlalţi colaboratori, care nu se sfiau să dea expresia cea mai grandilocventă omagiului obligatoriu, Sebastian a ales un subiect care-i permitea mai multă discreţie şi sinceritate: „Bucureştii înainte şi după Restauraţie“. În fond, recunoştea ceea ce se poate spune şi după 80 de ani. Modernizarea centrului Capitalei în al doilea deceniu interbelic a rezistat încercării timpului. Sebastian povesteşte fără exagerare experienţa contemporanilor săi de „a fi fost de faţă la marile transformări petrecute, a fi văzut cu ochii noştri molozul vechiului Bucureşti şi betonul armat al celui nou, a fi avut înaintea noastră aproape simultan dublul tablou al oraşului care dispărea şi al celui care se ridica“. Sînt pe rînd amintite noi construcţii, ca Palatul Telefoanelor, blocurile Adriatica şi Generala, despărţind Piaţa Palatului Regal, şi ea remodelată, de Piaţa Teatrului Naţional, intervenţii „radicale, curajoase... care lărgeau străzile Cîmpineanu şi Regală pînă la a face din ele două străzi cu desăvîrşire noi. Acum, întreagă Calea Victoriei, de la Poştă pînă la strada General Manu, este prinsă în această mişcare constructivă, care deschide, lărgeşte şi înalţă“.

După care adaugă: „Nu e nevoie să mergem pînă la Filimon pentru ca să găsim în literatura noastră un Bucureşti care nu mai există. Nu e nevoie nici măcar să mergem pînă la Caragiale.“ Aşa că articolul trece la consideraţii de istorie literară. Un şir nesfîrşit de autori „din generaţiile mai vechi sau mai noi“ sînt trecuţi în revistă ca martori ai oraşului care „începe să fie un Bucureşti de altădată, un oraş care dispare, care a dispărut“. Enumerarea trece de la Lovinescu la Camil Petrescu, de la Hortensia Papadat-Bengescu la Mircea Eliade, Peltz şi G.M. Zamfirescu, ale căror descrieri au devenit documente. Într-adevăr, atît cartierele elegante, rezidenţiale, care au căpătat patina vremii, cît şi mahalalele sordide, înlocuite cu blocurile din perioada comunistă, au intrat în istorie. Privind de la distanţă, sîntem de acord cu judecata lui Sebastian despre modificările din 1930-1940: „Totul s-a schimbat în aceşti zece ani, marile artere de circulaţie, centrele de mişcare, structura cartierelor, culoarea generală a oraşului“.

Entuziasmul pe care l-a trezit modernizarea în tînărul scriitor îi prilejuieşte şi o pagină de răfuială cu epigonii sămănătorismului: „În genere, literatura noastră n-a avut stimă pentru Bucureşti şi nu l-a iubit.“ El, care va fi suferit de originea provincială, totuşi lipsită de candoare rurală, ironizează schema care aducea în scenă „tipuri de provinciali integri, care vin cu sufletul curat în Capitală, unde sînt doborîţi de mediul corupt“. Ba chiar atribuie Moldovei această atitudine moralizatoare care a oferit o justificare antipatiei faţă de Bucureşti. Asimilaţionist era, nu numai ca Hechter, ci şi ca brăilean. Doar Mateiu Caragiale găseşte graţie în ochii lui, pentru viziunea fantastică de case boiereşti şi de cîrciumi care se manifestă în Craii de Curtea Veche.

Concluzia: „Capitala Restauraţiei este nu numai un oraş nou, dar mai ales un oraş cu conştiinţă de mare cetate“. Chiar dacă nu lipseşte genuflexiunea protocolară, este aici o emoţie adevărată, o încredere în viitor pe care istoria avea s-o dezmintă fără milă. Nici nu era Sebastian singurul care năzuia atunci spre un grandios monumental adecvat unei Românii de rang european.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: L. Muntean

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
„Capra cu trei iezi“, locul 1 pe Netflix. Publicul fie îl iubește, fie îl urăște: „Un film ce n-ar fi trebuit să existe“ FOTO
La fel ca alte pelicule românești lansate pe platforma de streaming, producția horror „Capra cu trei iezi“ a împărțit telespectatorii în două tabere.
image
Cele mai romantice zodii. Te vor face să te simți cea mai iubită persoană
Oricine își dorește să iubească și să fie iubit, însă unele persoane sunt capabile să ofere iubire peste imaginația partenerului. Nativii acestor patru semne zodiacale sunt considerați cei mai romantici.
image
Vremea se schimbă radical: un val de aer polar lovește România. Ce ne așteaptă: unde se anunță viscol și îngheț
Schimbare radicală a vremii. De astăzi, aerul tropical din nordul Africii va fi înlocuit treptat de o masă de aer rece, polar, dinspre nordul Europei. Se anunță frig neobișnuit, îngheț la sol și ninsori.

HIstoria.ro

image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.