Braşov: zona „După Ziduri“ – pîrîul Graft, în pericol

Marina ILIESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 534 din 8-14 mai 2014
Braşov: zona „După Ziduri“ – pîrîul Graft, în pericol jpeg

Intrată în tradiţia manifestărilor culturale ale oraşului, Zilele Braşovului debutează în ultima săptămînă din aprilie sub sloganul „cel mai frumos şi cel mai verde oraş din România“. Oraş turistic cu tradiţie, Braşovul înconjurat de înălţimi împădurite este, într-adevăr, un oraş frumos, vizitat anual de un număr impresionant de turişti atraşi în special de Centrul istoric, care şi-a păstrat nealterată configuraţia reţelei stradale şi fortificaţiile medievale. Acestea din urmă dăinuie pînă în zilele noastre, datorită obstacolelor naturale de relief pe laturile de nord şi sud-est (respectiv, dealul Warthe şi dealul Tîmpa), constituind o deosebită atracţie. Braşovul e însă din ce în ce mai deficitar în ceea ce priveşte norma de spaţiu verde/locuitor, şi cu un procent de plantaţii, dispărute în zona centrală, de 30%, în ultimii 60 de ani.

Zona situată în partea de nord a oraşului, zona pîrîului Graft – sau „După Ziduri“ – păstrează configuraţia sistemului defensiv construit pe parcursul secolelor XV-XVIII.

Constituind un peisaj definitoriu, unic în relaţia care se creează între vestigiile medievale şi peisajul înconjurător, latura fortificaţiilor de nord-est ale Cetăţii Braşov – flancate de Bastionul Fierarilor spre vest şi Bastionul Curelarilor spre est – era adiacentă pîrîului Graft. E vorba de un pîrîu artificial, săpat în stîncă, cu rolul de a colecta o parte din apele ce veneau din Schei şi totodată de a constitui un obstacol natural împotriva atacatorilor. Prima centură de ziduri de fortificaţie, ridicată în secolul al XV-lea, prevăzută cu opt turnuri de pulbere, a fost ulterior dublată spre exterior de o a doua incintă de ziduri, fără turnuri, prevăzută doar cu drum de straje. Spaţiul dintre ziduri era delimitat în ţarcuri denumite „zwingere“, repartizate diferitelor bresle pentru apărare în caz de atac. Actualul drum de-a lungul zidului a fost amenajat tîrziu, prin umplerea cu pămînt a albiei părîului. Din asamblul fortificaţiilor acestei laturi făceau parte şi turnurile exterioare de observaţie şi apărare avansată, Turnul Negru şi Turnul Alb, situate pe versantul dealului Warthe, în directă legătură cu latura nordică a Cetăţii.

În prezent, întreaga zonă delimitată de pîrîul Graft şi Calea Poienii constituie un parc natural. Terenul este împădurit, cuprinde alei şi amenajări de agrement în relaţie cu traseele de vizitare a monumentelor respective, care au fost de curînd restaurate şi integrate în circuitul turistic cultural-istoric, împreună cu Bastionul Graft şi Zidul Cetăţii.

Între 1887-1888, Kronstadter Verschonerungs Verein (Asociaţia pentru Înfrumuseţarea Braşovului, înfiinţată în 1880), care a avut un rol predominant în amenajarea şi întreţinerea locurilor pitoreşti şi a spaţiilor verzi ale oraşului, realizează în partea de sus a Livezii Poştei o alee de promenadă denumită Promenada Regală, în relaţie cu posibilitatea de vizitare a turnurilor medievale. Versantul spre oraş al dealului a fost amenajat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca loc de recreere şi promenadă, urmărindu-se integrarea vestigiilor istorice într-un circuit de vizitare, în relaţie cu puncte de perspectivă asupra oraşului şi păstrarea caracterului peisager în cadrul parcului natural.

În a doua jumătate a secolului al XX-lea, din necesitatea rezolvării unor probleme tehnice sau de trafic, au fost făcute unele intervenţii de construcţie care nu au ţinut cont de potenţialul peisager al zonei. Executarea noii şosele spre Poiana Braşov, în 1960, a distrus parţial Promenada Regală. Actualmente, zona în care se găsesc cîteva dotări culturale de primă importanţă pentru oraş este aglomerată de circulaţia auto, prin capul de linie al transportului în comun şi parcajul din apropierea Bibliotecii Judeţene, realizat prin acoperirea canalului Graft pe porţiunea din dreptul Liceului „Aprilly Lajos“, desfiinţarea vegetaţiei şi asfaltarea pe toată suprafaţa, pînă la panta dealului.  

De curînd, municipalitatea oraşului promovează cu insistenţă un proiect de transformare a străzii Mureşenilor într-una pietonală. Se doreşte devierea traficului auto prin zona „După Ziduri“, prin crearea, pe o distanţă de 600 de metri, a unei artere – tunel cu două fire de circulaţie de-a lungul traseului pîrîului Graft, care va face legătura între Bd. Eroilor (zona Bibliotecii Judeţene) şi str. Gh. Bariţiu. Tunelul ar avea debuşeul în dreptul bastionului Fierarilor  – actualul sediu al Direcţiei judeţene a Arhivelor Naţionale. De asemenea, se prevede amplasarea, pe versantul împădurit din spatele Bibliotecii Judeţene, a unei clădiri pentru parcări pe patru niveluri – subterană şi supraterană –, cu 348 de locuri.

Motivaţia acestei iniţiative este transformarea străzii Mureşenilor într-una pietonală. Actualmente, ea e principala arteră comercială, cu trei fire de circulaţie, care, în comparaţie cu străzile Castelului şi Bălcescu (situate tot intramuros), asigură mai fluent traversarea Centrului istoric. Ideea contravine evoluţiei istorice a oraşului, avînd în vedere că strada Mureşenilor – care se chema strada Vămii – constituia principalul drum de circulaţie a mărfurilor în Cetate şi de traversare a oraşului medieval pe direcţia est-vest, dinspre cîmpie spre cartierul Schei.

Execuţia lucrărilor propuse prin proiect pentru realizarea parcajului şi a tunelului (săpături, excavări) presupune dispariţia parcului natural prin distrugerea vegetaţiei existente pe o suprafaţă de 12.000 mp. Prin intervenţiile asupra reliefului, organizarea acceselor în tunel şi astuparea, chiar şi parţială, a cursului de apă, se modifică complet aspectul peisajului cultural constituit istoric. Turnul Negru, bastionul Graft şi celelalte monumente de importanţă naţională la care s-au întreprins recent lucrări de restaurare din fondurile Consiliului judeţean sînt direct afectate de traseul propus pentru tunel, lucrările de excavare punînd în pericol stabilitatea acestora.

Constituind un element de unicitate în cadrul oraşului, care contribuie la personalitatea Braşovului, zona „După Ziduri“ impune o tratare specifică, ţinînd cont de prevederile documentelor de urbanism în vigoare.

În regulamentul de urbanism al PUZ, zona este încadrată în subdiviziunea ZIR 7, ca zonă „cu potenţial de rezervaţie peisagistică, ce flanchează zona de rezervaţie de arhitectură «Cetate», relaţionînd organic cu aria cu ţesut preponderent medieval cu reperele naturale ale Braşovului: Dealul Warthe şi Muntele Tîmpa. Prezenţa la limită a fragmentelor de fortificaţii (zidul Cetăţii, turnuri, bastioane) integrate organic în spaţii verzi naturale (masiv plantat) sau amenajate susţine necesitatea menţinerii sau creării unor noi trasee de parcurs/percepţie a unui peisaj cultural de excepţie. Orice intervenţie trebuie să fie prudentă, urmărind protejarea maximă a patrimoniului natural şi construit existent“, iar ca intervenţii sînt interzise „orice construcţii în afara celor strict necesare întreţinerii spaţiilor verzi publice sau private protejate şi amenajate.“ Proiectul întocmit de firma SC KXL SRL Bucureşti este  promovat de municipalitate şi a primit avizul Ministerului Culturii pentru faza Plan urbanistic de detaliu (PUD).

Datorită valorii deosebite a sitului şi prin faptul că el reprezintă o zonă de un pitoresc aparte, care a constituit motiv de inspiraţie pentru o serie de artişti plastici renumiţi, acest loc, intrat în tradiţia oraşului, este foarte apreciat şi iubit de braşoveni şi de turiştii care vizitează oraşul.

Îngrijoraţi de pierderea unui element de identitate intrat în memoria locului, de efectul pe care execuţia tunelului îl poate avea asupra integrităţii vestigiilor istorice, dar şi de rapiditatea cu care o serie de măsuri de creare de noi locuri de parcare distrug tot mai mult spaţiile verzi ale oraşului (vezi proiectul avut în vedere pe terenul aparţinînd fostului Spital de Dermatologie, care desfiinţează în totalitate parcul spitalului şi clădirile existente, anularea caracterului peisager al aleii Brediceanu, care a început cu tăierea arborilor seculari ce bordau aleea şi continuă prin desfiinţarea spaţiului verde de pe latura construită, în vederea creării de locuri de parcare), cetăţenii interesaţi de calitatea locuirii în oraş au iniţiat o petiţie online adresată Primăriei Municipiului Braşov. Se încearcă informarea publicului şi instituirea unei dezbateri publice privind proiectul, ţinînd cont de distrugerile ireversibile pe care le-ar produce şi mai ales de costurile pe care le implică şi care ar putea fi dirijate pentru alte priorităţi.

Dezavantajele soluţiilor sînt atît de evidente, încît perseverenţa cu care se insistă în promovarea lor nu poate da naştere decît unor suspiciuni.

În speranţa unui dialog constructiv între edili şi cetăţenii interesaţi de soarta oraşului, dar şi cu arhitecţii urbanişti, se pot găsi împreună soluţii mai viabile, care să ofere soluţii mai funcţionale şi mai economice. 

Marina Iliescu este arhitect.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un oraș din România se află în topul celor mai ieftine orașe din Europa de vizitat în 2024. Pe ce poziție s-a clasat
De la Lisabona până în capitala Lituaniei, în urma unei analize făcută de specialiștii englezi, a reieșit o listă cu cele mai accesibile orașe europene pentru turism de weekend, printre care se află și unul din România.
image
Păţania de groază a unor nemți. Au rămas suspendaţi cu autorulota deasupra unei prăpăstii. „Dacă făceau asta românii în Germania...“
Salvamontiştii din Neamţ, care acţionează în zona masivului Ceahlău, au dat detalii despre o misiune care i-a avut în prim-plan pe membrii unei familii germane.
image
Turist speriat de prețurile din centrul unui mare oraș din România: „E prea mult“
Restaurantele, terasele și barurile reprezintă, fără îndoială, puncte importante de atracție pentru foarte mulți turiști. Cu toate acestea, mulți dintre ei se lovesc de prețurile piperate din marile orașe ale României.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.