Benisch, Magheru ş.a.

Publicat în Dilema Veche nr. 496 din 15-21 august 2013
Benisch, Magheru ş a  jpeg

Ar trebui să încep cu o erată: nu o greşeală de tipar, ci o greşeală a mea. Îmi aminteam că am văzut pe un plan din 1895 trei case, situate pe strada Christian Tell, avînd numele arhitectului pe care nu l-am citit bine: O. Bonis. Rectificarea o pot face acum, fiindcă am primit, între timp, frumoasa carte a dlui Horia Moldovan – Johann Schlatter. Cultură occidentală şi arhitectură românească (1831-1866), despre care cititorii acestei rubrici trebuie neapărat să afle. Vorbind de colaboratorii de care a fost ajutat Schlatter în opera sa de constructor sau restaurator în Principatul Valahiei, autorul îl menţionează pe austriacul Karl Benisch (1822-1896) şi adaugă: „A avut un fiu, Oscar Benisch (1866-1925), de asemenea arhitect, activitatea acestuia fiindu-ne puţin cunoscută.“ Lui Oscar, aşadar, i se datorează numerele 16 (A şi B), care există din ultimii ani ai secolului al XIX-lea şi pe care un proiect devastator le condamnă la demolare sau la o alterare foarte agresivă. Casei cu nr. 16A i s-a mai spus şi Vila Patzelt, informaţie comunicată de doamna Silvia Colfescu, dar nu ştiu cînd a locuit acolo acea familie austriacă: probabil după 1915, cînd moare Alexandru I. Ghika, pictorul poreclit „Rapineau“ pe care-l vedea acolo, în copilăria ei, Georgette Lerescu. Acum, prin acoperiş se vede lumina şi, dacă se instalează aurolaci, ca mîine, un incendiu poate izbucni, aşa cum s-a mai întîmplat odată.

În cu totul altă zonă a oraşului, peste drum de Liceul Cantemir, se găseşte o casă asupra căreia sînt dator să atrag atenţia. Nr. 69 de pe strada Viitorului se înscrie într-un şir de clădiri databile, toate, din acelaşi sfîrşit de veac; pînă la colţul cu strada Eminescu mai sînt două sau trei, destul de modeste şi scunde, cărora numai stucatura din partea superioară a faţadei le indică vîrsta. Ascunsă între copaci, casa de la nr. 69 are parter, etaj şi mansardă. Semeţia turnuleţului acoperit cu tablă, amintind de intrarea în casa Lipatti din Bdul Lascar Catargiu – dar aceea este de Berindei –, contrastează cu starea dărăpănată a clădirii: cu tencuiala jupuită, cu ferestre plesnite, ca şi cum ar fi pe cale de a fi părăsită. În curte, o maşină – abandonată şi ea –, saci de moloz, gardul rupt şi peticit cu scînduri. Ca de atîtea alte ori, decăderea au adus-o locatarii, de la care s-a întins în jurul lor ca o pecingine. Un coleg din redacţia noastră, care trece zilnic prin faţa casei, crede că se pregăteşte demolarea.  

Acolo a fost locuinţa unor descendenţi ai generalului Magheru. Mătuşa mea, Liana-Coralia Bogdan, văduva magistratului Ovidiu Bogdan, era născută Magheru şi, pentru ea, aceea era casa părintească. Se mutase într-un bloc de pe Calea 13 Septembrie şi, înainte să moară, mă rugase să intervin ca vechea casă în care ea şi un frate al ei îşi trăiseră copilăria să fie înscrisă ca monument istoric. Mărturisesc că atunci, prin anii ’90, încă nu-mi trecea prin gînd că toate clădirile din vremea lui Carol I ar avea nevoie de acest certificat pentru a fi salvate de distrugere. Cînd văd ce se întîmplă, mi-e ruşine că n-am luat precauţia de a le clasa cu sutele.  

Nu vreau să-mi pun întrebarea dacă oraşul pe care-l pierdem era frumos. El era adevărat. Alt adevăr decît cel la care sîntem martori, dar despre ceea ce se înghesuie în locul său am dreptul să spun că nu-mi place, tocmai fiindcă arată ce devine, cine ştie pentru cîtă vreme, societatea românească. Fenomenul acestei substituiri apare evident în alt „loc de memorie“, la Bellu. Cimitirul a început să fie presărat cu morminte noi în locul celor vechi. Cavouri enorme, ca nişte temple, purtînd nume necunoscute, se ridică ici şi colo. Sînt probabil ale unora dintre îmbogăţiţii cei mai recenţi. Comparînd cu cavourile de odinioară, ale unor familii boiereşti, din care numai vreo două-trei seamănă cu nişte fortăreţe, îmi vine să cred că năzuinţa de a-şi manifesta, chiar acolo, poziţia socială proeminentă, a crescut în aceeaşi măsură în care au scăzut cultura şi credinţa religioasă.

De altfel, mutările pe harta cimitirului corespund mişcărilor politice. Altădată, monumentul juristului Grigore Geamănu, fost secretar al Consiliului de Stat, şi-a făcut apariţia între morminte boiereşti (un lot Manu, dacă ţin bine minte). Apoi, după evacuarea „eroilor“ din mausoleul comunist, l-am descoperit pe Gheorghiu-Dej refugiat în Cimitirul Militar, iar Ion Gheorghe Maurer, care a supravieţuit Revoluţiei, a fost primit discret în parcela rezervată academicienilor (avea acest titlu din 1955!).  

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: L. Muntean

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.
image
Dispută într-o grădiniţă făcută cu banii statului ungar: „Pot veni şi copii români, dar educaţia va fi în maghiară”
Biserica Reformată a construit în Huedin (judeţul Cluj) o grădiniţă cu predare în limba maghiară. Un reprezentant al bisericii a precizat că grădiniţa a fost construită cu sprijin din partea  statului ungar, dar că va primi şi copii români.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.