"Babilonul României"

Publicat în Dilema Veche nr. 499 din 5-11 septembrie 2013
"Babilonul României" jpeg

Ion Codru Dr─âgu┼čanu? Nimeni n-a auzit de el. Cartea lui, singura lui carte, a ap─ârut ├«n 1865 la Sibiu ┼či, dup─â edi┼úiile din 1910 ┼či 1942, datorate lui N. Iorga ┼či lui ┼×erban Cioculescu, a mai fost doar o dat─â pus─â ├«n circula┼úie, sub ├«ngrijirea lui Romul Munteanu, cu o introducere foarte consistent─â. De atunci, din 1956, dac─â nu m─â ├«n┼čel, nimic. Aici, unde am mai spicuit de c├«teva ori din impresiile scriitorilor no┼čtri despre Bucure┼čti sau din ├«nsemn─ârile de c─âl─âtorie ale unor oaspe┼úi de peste hotare, acest autor pe nedrept uitat trebuie s─â-┼či g─âseasc─â locul: de peste mun┼úi a venit, din p─âr┼úile F─âg─âra┼čului, c├«nd Ardealul lui era al ├«mp─âratului Austriei, iar jurnalul s─âu, care se va ├«ntinde pe nou─â ani, prin Europa ├«ntreag─â, este o oper─â literar─â de mare valoare. Nu numai fiindc─â a fost scris ├«ntr-o vreme ├«n care pu┼úini rom├óni v─âzuser─â at├«tea ┼ú─âri str─âine, ci pentru inteligen┼úa z├«mbitoare, pentru agerul spirit de observa┼úie, pentru discern─âm├«ntul r─âspicat, pentru cultura clasic─â lipsit─â de pedantism. Cine nu-l cunoa┼čte pe Codru Dr─âgu┼čanu a pierdut pl─âcerea de a ├«nt├«lni un umor original, a c─ârui ob├«r┼čie ┼ú─âr─âneasc─â se afirma f─âr─â sfial─â. Crucea de pe morm├«ntul de la Sibiu, de l├«ng─â Biserica din Groap─â, p─âstreaz─â amintirea unui mare spirit rom├ónesc.

Povestirea c─âl─âtoriilor sale a luat forma unor scrisori fictive, sub titlul Peregrinul transilvan. Sosind la Bucure┼čti, primul ora┼č mare pe care-l vedea la v├«rsta de 21 de ani, scrie:,,Iac─â-m─â ├«n Babilonul Rom├ónieiÔÇť, un fel de a-┼či m─ârturisi uimirea fa┼ú─â de varietatea de limbi, costume ┼či moravuri care l-au ├«nt├«mpinat. Priveli┼čtea la care se opre┼čte drume┼úul: ÔÇ×Bucure┼čtii s├«nt ├«ntin┼či ca o pl─âcint─â, ├«n distan┼ú─â nem─âsurat─â pre ambe malurile D├«mbovi┼úei ale c─ârei unde dulci s├«nt limpezi ca braga, un terci de f─âin─â de mei fermentat, beutur─â na┼úional─â urban─â, foarte s─â┼úioas─â.ÔÇť Despre acest peisaj pe care-l str─âbat zi ┼či noapte tr─âsurile, fie prin nesf├«r┼čite noroaie, fie prin valuri de praf: ÔÇ×Stradele Bucure┼čtilor se cheam─â poduri, c─âci oarec├«nd era podite cu lemn, dar─â acum se pardosesc cu piatr─â adus─â cu mare greutate de la munte.ÔÇť Ce ar fi de ad─âugat ÔÇ×despre curiozit─â┼úile cet─â┼úei Bucure┼čtiiÔÇť? Numai at├«t: ÔÇ×c─â cel mai frumos monument arhitectonic, Turnul Col┼úii, construit de suezii lui Carol XII, e ruinat de cutremur ┼čcel din 1804┼ú, c─â ├«n Bucure┼čti nu e nici o pia┼ú─â public─â frumoas─â, c─â l├«ng─â cele mai pompoase pala┼úe stau ni┼čte vizunie gre┼úoase, apoi ├«n mijloc are gr─âdina Ci┼čmegiulÔÇť, unde nu se g─âse┼čte dec├«t ÔÇ×un lac de broa┼čte ┼či lipitoriÔÇť. E drept c─â s├«ntem ├«n 1837... Cel mult, a apreciat aici ieftin─âtatea alimentelor.

Bine├«n┼úeles, c├«nd Codru Dr─âgu┼čanu ajunge la Viena, g├«ndul ├«i revine la ora┼čul din care plecase, cu aceea┼či judecat─â critic─â: ÔÇ×Vindobona ┼či Bucure┼čtii! O, ce diferen┼ú─â ├«ntre este dou─â cet─â┼úi! ┼×tii, ca ├«ntre Dumbrav─â ┼či Tufele Mierei... Bucure┼čtii ├«mpregiura┼úi de sate meschine cust├«nd den colibe ┼či bordeie p├«n─â l├«ng─â barierele sale e fire┼čte cetate frumoas─â, dar─â l├«ng─â Vindobona, ba numai l├«ng─â Pesta sau Temi┼čoara, ar face figur─â de sat.ÔÇť

Fa┼ú─â de lumea rural─â nu simte dispre┼ú, ci mustrarea lui se ├«ndreapt─â c─âtre o situa┼úie social─â a c─ârei injusti┼úie ├«l impresioneaz─â: ÔÇ×Aspectul dezolator al satelor rom├óne nu ┼úi-l mai descriu. ┼ói se sf├«┼čie inima v─âz├«nd ├«ntr-o ┼úar─â a┼ča de bun─â cum e Rom├ónia vi┼úa uman─â ├«n stare a┼ča de mizer─â.ÔÇť ├Än sufletul lui fierbea chiar un resentiment contra vie┼úii urbane: ÔÇ×Altmintre e cu cet─â┼úianul. El ┼čede ├«nghesuit ├«ntre ziduri, se ├«mbat─â de putoarea fabricilor unde e ocupat, se ├«neac─â de pulberea stradelor str├«mte ┼či lipsite de aer curat. E ┼či ceva cultivat ├«n ┼čcoal─â, c─âci cere ├«ntreprinderea lui ca neap─ârat s─â fie.ÔÇť Realitatea pe care ardeleanul a observat-o aici la ┼úar─â era aceea pe care a ├«ncercat Cuza s-o remedieze cu reforma sa: ÔÇ×Numai pre supt mun┼úi se afl─â propriet─â┼úi m─ârunte, ca la noi, ├«ncolo s├«nt numai mo┼čii monstruoase de mari, mai tot de┼čarte de locuitori.ÔÇť Acea ├«ndreptare c─âreia i se simte nevoia, ÔÇ×anevoie se va ├«mplini ├«n Rom├ónia, cu cultura ├«n stare de crisalide, unde ┼či rom├ónul, care den domni ce i-au fost str─âbunii ajunse a fi ca ┼či simbolul servitu┼úei, at├«t e dedat cu jugul, p─âr─âse┼čte aratrul de teroarea arendatorilor.ÔÇť Adic─â ┼ú─âranii, ca s─â scape de arenda┼či, se refugiau la ora┼č. Un economist ar recunoa┼čte ├«mprejur─âri din trecut sau din prezent.

┼×i ├«nc─â una, ├«n leg─âtur─â cu ┼úiganii, de care se vorbe┼čte mai mult zilele astea. Ce n-a ┼čtiut regele Cioab─â este c─â func┼úia pe care ┼či-o asumase avea, pe vremuri, ┼či un rol de institu┼úie de stat: ÔÇ×Supremul voievod al ┼úiganilor e deodat─â ┼či inspector general al ├«nchisorilor din Principat.ÔÇť Sedentarizarea nomazilor se datoreaz─â politicii de omogenizare a popula┼úiei: ÔÇ×Zisei c─â aici se afl─â ┼úigani vagabonzi, va s─â zic─â liberi; cam a┼ča au fost, dar─â iac─â statul au decis s─â aserveasc─â ┼či pre ace┼čtia, straform├«ndu-i ├«n coloni a┼čeza┼úi pre mo┼čii boiere┼čti.ÔÇť

C├«te ┼či mai c├«te ar mai fi de ales din observa┼úiile acestui om care s-a oprit ├«n pragul societ─â┼úii noastre moderne! 

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucure┼čti.

Foto: L. Muntean

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
├Änfiin╚Ťarea avia╚Ťiei militare ├«n Rom├ónia
Rom├ónia a fost printre primele ╚Ť─âri din lume care ╚Öi-a ├«nzestrat for╚Ťele sale armate cu aerostate ╚Öi avioane.
image
Responsabilit─â╚Ťile date de germani Armatei Rom├óne la Stalingrad, mult peste posibilit─â╚Ťile acesteia
B─ât─âlia de la Stalingrad a tensionat rela╚Ťiile cu aliatul german, cu prec─âdere ├«n urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor rom├óne pentru c─âderea ├«n ├«ncercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revolu┼úionar ┼či om politic, murea ├«ntr-un ospiciu din Bucure┼čti, suferind de o afec┼úiune psihic─â, dob├óndit─â de pe urma mizeriei ┼či s─âr─âciei. ┬áVia┼úa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.