Argetoianu, urbanist (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 510 din 21-27 noiembrie 2013
Argetoianu, urbanist (II) jpeg

„Amicii Bucureştilor“ s-au înfiinţat, dar, fiindcă alte ameliorări continuau să întîrzie, în 1929 a apărut o societate concurentă – „Bucureştii Vechi“. Acolo, N. Iorga, vorbind despre Cum au fost şi cum trebuie să fie Bucureştii, spunea: „Ştiu că a ţinut un discurs, un foarte frumos discurs, şi amicul mieu d. Argetoianu, acum doi sau trei ani de zile, cu privire la un întreg plan de lucrări. Dar se vede că nu s-a făcut nimic decît că d. Argetoianu a cumpărat – şi trebuie să-i fim foarte mulţămitori pentru aceasta – un admirabil album al Vechilor Bucureşti, care album ar trebui să fie adus şi la cunoştinţa publicului, prin reproduceri. Albumul e al lui Preziosi.“ S-a publicat în 1935, de către Victor Brătulescu. În cadrul acestui program de activitate, în care intrau noul Muzeu Municipal, Comisiunea Monumentelor Istorice şi Arhivele, Argetoianu a ţinut, la Ateneul „N. Iorga“, o conferinţă despre „Cum vor fi Bucureştii de mîine“.

Citind acest text, oricine va fi uimit de adevărul observaţiilor, de inteligenţa privirii şi de dreptatea previziunilor. Raportul dintre prezent şi viitor e clar: „Capitala cea mai urîtă, cea mai murdară şi cea mai fără farmec din Europa s-ar putea transforma într-o metropolă de care să nu ne mai fie ruşine.“ Problemele sînt aceleaşi care mai fuseseră semnalate. Zona suburbană, mai întîi: „S-a ridicat în jurul oraşului o rîie de magherniţe proptite în murdărie, pecingine ce se înfăţişează, spre ruşinea noastră, ochilor străinilor care pătrund în Bucureşti.“ Se propune demolarea, mutarea în locuinţe construite cu ajutorul statului – „modeste, dar solide, igienice şi estetice“ – parcă ar fi blocurile de mai tîrziu! –, pe cînd la intrarea în oraş vor rămîne „terenuri de mică cultură intensivă“ (exact ca la Berlin, astăzi!). Populaţia Capitalei „peste două sau trei decenii“ era evaluată de Argetoianu la 1,5 sau chiar 2 milioane. Numărul de 1 milion şi jumătate de locuitori avea să fie constatat de recensămîntul din 1966 (inclusiv comunele cuprinse în teritoriul administrativ al oraşului). Pentru aprovizionarea unei populaţii numeroase, autorul socotea că se impune, pe o rază de 80-100 de km, o reţea de şosele „perfect întreţinute“, care să lege localităţile atît între ele, cît şi direct cu centrul. Nefiind excesiv de optimist, Argetoianu se gîndise la înzăpezirea şoselelor, precum şi la greutatea de a le întreţine din cauza aglomerării traficului („circulaţia automobilă ar putea fi stînjenită prin însăşi dezvoltarea ei“), aşa că dorea asigurarea contactelor cu vecinătatea, prin prelungirea liniilor de tramvai spre Chitila, Mogoşoaia, Otopeni, Tunari, Afumaţi, Pantelimon, Fundeni, Leordeni, Jilava etc. Dar Argetoianu, care văzuse metroul la Paris, declara că „Bucureştii de mîine vor trebui înzestraţi cu o reţea ferată suburbană de drenare şi de penetrare pentru localităţile ceva mai îndepărtate“ (aveau să mai treacă opt decenii pînă la instalarea acestei legături cu Otopenii). El plănuia o linie N-V – S-E, de la Urziceni, şi alta N-S, de la Ploieşti prin Snagov şi Căciulaţi. Concepea chiar construirea unui tunel care ar fi acoperit complet Dîmboviţa şi ar fi avut de-a lungul ei ultimul segment al celei dintîi dintre aceste linii. Pentru deplasarea sezonieră în direcţia staţiunilor de vilegiatură, s-ar fi adăugat o nouă linie ferată pe valea Teleajenului, de la Cheia la Braşov, şi încă una, prin Olteniţa, spre litoralul sud-dobrogean. În loc de o singură gară centrală – trei, cu una de Est, nouă, şi alta eventual la Filaret, cu orientarea spre sud. Deşi era, în principiu, de acord cu lărgirea traseului străzilor şi croirea de artere noi, prin demolările inevitabile, Argetoianu prefera soluţia subterană, pentru a economisi exproprierile şi a apăra circulaţia de zăpezi şi de viscol.

În sfîrşit, el proiecta imaginea viitoare a oraşului cu Parcul Naţional la nord, aşa cum era deja proiectat (ba chiar cu extinderi spre Pipera şi Tei), şi cu altul la celălalt capăt al axului, la Valea Plîngerii, actualul Parc al Tineretului. În prelungirea aleii centrale ce urcă la Patriarhie – o grădină la poalele dealului, iar Adunarea Deputaţilor – evacuată pentru a ceda Sfîntului Sinod palatul (ceea ce s-a realizat în prezent). Construcţia Operei ar fi urmat să facă din Bucureşti „un punct internaţional de atracţie muzicală“ (Festivalul Enescu a îndeplinit şi acest vis). Ca rectificări pe harta Bucureştilor, Argetoianu intuia traseul unor mari artere pe care le avem astăzi: prelungirea bulevardului Colţei spre S-E, adică între Pieţele Romană şi Unirii, legătura între Gara de Nord şi Spitalul Filantropia (aproximativ bulevardul Titulescu), şi între Calea Griviţei şi Calea Moşilor, trecînd pe lîngă Academie (ceea ce şi Ceauşescu a încercat, fără a trece totuşi de Piaţa Romană, pe cînd Argetoianu ar fi vrut „lărgită considerabil“ actuala stradă M. Eminescu).

„Ce ne va aduce ziua de mîine“, încheie el, „numai Dumnezeu ştie.“ Totuşi, numărul anticipărilor confirmate întrece aşteptările. Aceasta se datorează, desigur, şi unor năzuinţe cu care, măcar în parte, se obişnuise opinia publică, dar, mai cu seamă, calităţii excepţionale a unei inteligenţe care avea experienţa de a gîndi economic.

(prima parte a acestui articol aici)

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: D. Călinescu

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Înființarea aviației militare în România
România a fost printre primele țări din lume care și-a înzestrat forțele sale armate cu aerostate și avioane.
image
Responsabilitățile date de germani Armatei Române la Stalingrad, mult peste posibilitățile acesteia
Bătălia de la Stalingrad a tensionat relațiile cu aliatul german, cu precădere în urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor române pentru căderea în încercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revoluţionar şi om politic, murea într-un ospiciu din Bucureşti, suferind de o afecţiune psihică, dobândită de pe urma mizeriei şi sărăciei.  Viaţa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.