Argetoianu, urbanist (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 509 din 14-20 noiembrie 2013
Argetoianu, urbanist (II) jpeg

De atîtea ori s-a pus întrebarea ce trebuie să facem din Bucureşti, încît răspunsurile între care avem de ales au fost ale unor personalităţi cît se poate de diferite: de la Martha Bibescu la Marcel Iancu, de la N. Iorga la G.M. Cantacuzino, de la Dem. Dobrescu la G. Călinescu. Am adunat, odată, într-un volum necitit de nimeni, o parte dintre aceste idei despre destinul Capitalei, ştiind că lista întreagă a celor care au avut de spus un cuvînt în această privinţă ar fi mult mai lungă, dar am lăsat locul cel mai larg pentru profesionistul de cel mai înalt nivel, inginerul Cincinat Sfinţescu, căruia i se datorează, din 1919, planul general de sistematizare a oraşului. La cartea sa Pentru Bucureşti, din 1932, voi reveni cu altă ocazie. Singura scuză că nu-l pomenisem pînă acum şi pe C. Argetoianu era dificultatea de a regăsi broşura lui, pe care am descoperit-o azi-dimineaţă într-o norocoasă vizită la Anticariatul „Unu“. Se putea să lipsească dintre participanţii la această mare dezbatere omul al cărui nepotolit dinamism a răvăşit viaţa noastră politică timp de 25 de ani, pînă în 1940?

Sub titlul Bucureştii de azi şi de mîine din punct de vedere urbanistic, un volum de numai 50 de pagini reuneşte două conferinţe – una din 1927 şi alta din 1929. Cel mai curios este că pe copertă nu apare nici o dată, dar semnătura unui cititor pe exemplarul meu ne orientează către 1946. Autorul se justifică prin actualitatea subiectului pentru tipărirea acestor observaţii, „deşi a trecut atîta vreme peste ele“. El se prezintă ca „urbanist în halat şi în papuci“, însă aduce un omagiu primarului în funcţie, „cel mai dinamic pe care l-au avut Bucureştii“, care „luptă din răsputeri în potriva politicianismului de club şi a sărăciei generale.“ L-aţi recunoscut pe Constantin Doncea? Totuşi, el e, fiindcă, întors din Elveţia, Argetoianu îşi lansa un nou partid, Uniunea Naţională „Muncă şi refacere“, crezînd că ar putea coexista cu comuniştii...

Prima dintre aceste prelegeri a fost ţinută la cererea lui Gusti la Institutul Social Român şi problema discutată este mutarea Capitalei la Braşov, de care se mai vorbea la cîţiva ani după sfîrşitul Războiului. Argumentele pentru a se opune acestei iniţiative erau, pentru Argetoianu, de ordin mai cu seamă economic: capitalul de investit pentru construcţia noului centru, rezervele de capital acumulate în Bucureşti, care ar fi părăsite, şi descurajarea investitorilor străini, de care era şi atunci atîta nevoie. Factorului cultural şi tradiţiei politice li se recunoaşte, de asemenea, un rol. Demonstraţia zădărniciei transferului are un ascuţiş nu numai original, ci şi îndreptăţit: „Această noţiune de Capitală a fost suprapusă unui oraş care nu ajunsese încă, în momentul cînd a devenit Capitala unei ţări mari, la dezvoltarea sa normală ca simplu oraş.“ În faţa românilor din 1927 stătea sarcina de „a transforma Bucureştii, din fire oriental, cum se prezintă sub atîtea aspecte, în oraş modern.“ Avînd în vedere insuficienţa cronică a bugetelor de care beneficiase pînă atunci comuna, eforturi de a moderniza Bucureştii nu se mai făcuseră de pe la 1890. Prin urmare, soluţia recomandată de Argetoianu era ca statul să-şi asume subvenţia necesară, pe baza atragerii de capital străin. Şi cum nu putea fi vorba ca banii străini să-i aducă industria turismului – interesant că expertiza financiară a autorului lua în consideraţie cîştigul obţinut pe această cale, în Franţa, de exemplu! –, el propunea să se recurgă la împrumuturi internaţionale. Vedem cum se conturează politica pe care avea să o aplice ca ministru de Finanţe în 1931-1932, numai că, aşa cum se spune astăzi despre unul sau altul din economişti, ai noştri sau străini, nu prevedea criza. Sistematizarea pe care o revendica Argetoianu trebuia să înceapă cu suprimarea acelor faciendas din Crîngaşi, Dămăroaia sau Militari, create prin împroprietărirea foştilor soldaţi. Noi ne-am obişnuit acum, din cauza peisajului urban brazilian, cu acest cuvînt, dar realitatea zonei periferice de cocioabe exista chiar atunci, în marginea Bucureştilor. Concluzia a fost ca, în aşteptarea unor acţiuni mai pragmatice, să ia naştere „Amicii Bucureştilor“, o asociaţie care, prin presiuni asupra edililor şi a opiniei publice, să grăbească reforma necesară în multe şi variate domenii: alimentarea cu apă, canalizarea, electrificarea, distrugerea gunoaielor etc. 

(continuarea acestui articol aici)

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: D. Călinescu

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Evo Morales FOTO EPA-EFE
Un polțist a fost ucis în Bolivia, în timpul confruntărilor dintre forţele de ordine şi susţinători ai fostului preşedinte Morales
Un poliţist a fost ucis şi un altul grav rănit miercuri în Bolivia, în timpul confruntărilor dintre susţinătorii fostului preşedinte Evo Morales, care blocau un drum, şi forţele de securitate care încercau să-i îndepărteze.
podul Giurgiu Ruse MAI jpg
MAE a emis o atenţionare de călătorie pentru Bulgaria privind suspendarea temporară a circulaţiei rutiere pe Podul Giurgiu-Ruse. Rute alternative
MAE informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Bulgaria că, în perioada 12 iunie, ora 20 - 13 iunie, ora 4. autorităţile din ţara vecină vor aplica măsura suspendării temporare a circulaţiei rutiere pe Podul Ruse - Giurgiu
Indiana Jones Harrison Ford Foto Profimedia 0586134915 jpg
Indiana Jones: Ce e real și ce e ficțiune. Cum a influențat arheologia modernă
Indiana Jones continuă să fascineze cu aventurile sale, dar cât adevăr științific se ascunde în spatele biciului și templelor blestemate? Descoperă ce e real și ce ține doar de ficțiunea arheologiei hollywoodiene și cum a rescris harta turismului cultural!
dovlecei pane jpeg
Cum prăjești corect dovleceii. Greșeala pe care mulți o fac de ani de zile
Dovleceii prăjiți par un preparat simplu la prima vedere, dar mulți dintre noi îi gătim greșit fără să ne dăm seama.
SUA Iran FOTO Shutterstock jpg
Din culisele Casei Albe privind un posibil atac asupra Iranului. Trump, prins la mijloc între tabăra Maga și republicanii războinici
Administrația Trump este prinsă între două direcții opuse de politică externă, într-un moment în care negocierile sensibile cu Iranul sunt în curs.
image png
Recunoști actrița din imagine? A avut o singură mare iubire: „Am făcut o călătorie împreună şi nu ne-am mai despărţit“
Cinci ani s-au scurs de la dispariția uneia dintre cele mai rafinate și expresive prezențe ale teatrului și filmului românesc – Carmen Galin.
Leguminoasele la conservă vs leguminoase crude de năut și linte Colaj DMS jpg
Adevărul surprinzător despre leguminoasele la conservă. Experți: Superaliment ignorat sau capcană nutrițională
Sunt leguminoasele la conservă o alegere sănătoasă sau un pericol ascuns? Află ce spun experții despre valoarea lor nutritivă, miturile frecvente și beneficiile surprinzătoare ale năutului, lintei și aquafabei (lichidul conservei).
1 salata de varza cu morcov si dressing de post jpg jpeg
Cea mai subestimată salată devine vedeta verii: cum o transformi în preparatul perfect. Secretele experților culinari
Descoperă cum salata de varză, adesea subestimată, poate deveni vedeta verii. Sfaturi de la experți culinari, rețete inedite și combinații surprinzătoare pentru o salată crocantă și plină de savoare.
image png
Cum a reușit Roxelana să-l convingă pe Suleyman să-și ucidă fiul
În inima Imperiului Otoman, unde deciziile se luau cu sabia și cuvântul Sultanului era lege, o femeie a reușit să răstoarne nu doar cutumele haremului, ci și echilibrul unei dinastii întregi.