Argetoianu, urbanist (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 509 din 14-20 noiembrie 2013
Argetoianu, urbanist (II) jpeg

De at├«tea ori s-a pus ├«ntrebarea ce trebuie s─â facem din Bucure┼čti, ├«nc├«t r─âspunsurile ├«ntre care avem de ales au fost ale unor personalit─â┼úi c├«t se poate de diferite: de la Martha Bibescu la Marcel Iancu, de la N. Iorga la G.M. Cantacuzino, de la Dem. Dobrescu la G. C─âlinescu. Am adunat, odat─â, ├«ntr-un volum necitit de nimeni, o parte dintre aceste idei despre destinul Capitalei, ┼čtiind c─â lista ├«ntreag─â a celor care au avut de spus un cuv├«nt ├«n aceast─â privin┼ú─â ar fi mult mai lung─â, dar am l─âsat locul cel mai larg pentru profesionistul de cel mai ├«nalt nivel, inginerul Cincinat Sfin┼úescu, c─âruia i se datoreaz─â, din 1919, planul general de sistematizare a ora┼čului. La cartea sa Pentru Bucure┼čti, din 1932, voi reveni cu alt─â ocazie. Singura scuz─â c─â nu-l pomenisem p├«n─â acum ┼či pe C. Argetoianu era dificultatea de a reg─âsi bro┼čura lui, pe care am descoperit-o azi-diminea┼ú─â ├«ntr-o norocoas─â vizit─â la Anticariatul ÔÇ×UnuÔÇť. Se putea s─â lipseasc─â dintre participan┼úii la aceast─â mare dezbatere omul al c─ârui nepotolit dinamism a r─âv─â┼čit via┼úa noastr─â politic─â timp de 25 de ani, p├«n─â ├«n 1940?

Sub titlul Bucure┼čtii de azi ┼či de m├«ine din punct de vedere urbanistic, un volum de numai 50 de pagini reune┼čte dou─â conferin┼úe ÔÇô una din 1927 ┼či alta din 1929. Cel mai curios este c─â pe copert─â nu apare nici o dat─â, dar semn─âtura unui cititor pe exemplarul meu ne orienteaz─â c─âtre 1946. Autorul se justific─â prin actualitatea subiectului pentru tip─ârirea acestor observa┼úii, ÔÇ×de┼či a trecut at├«ta vreme peste eleÔÇť. El se prezint─â ca ÔÇ×urbanist ├«n halat ┼či ├«n papuciÔÇť, ├«ns─â aduce un omagiu primarului ├«n func┼úie, ÔÇ×cel mai dinamic pe care l-au avut Bucure┼čtiiÔÇť, care ÔÇ×lupt─â din r─âsputeri ├«n potriva politicianismului de club ┼či a s─âr─âciei generale.ÔÇť L-a┼úi recunoscut pe Constantin Doncea? Totu┼či, el e, fiindc─â, ├«ntors din Elve┼úia, Argetoianu ├«┼či lansa un nou partid, Uniunea Na┼úional─â ÔÇ×Munc─â ┼či refacereÔÇť, crez├«nd c─â ar putea coexista cu comuni┼čtii...

Prima dintre aceste prelegeri a fost ┼úinut─â la cererea lui Gusti la Institutul Social Rom├ón ┼či problema discutat─â este mutarea Capitalei la Bra┼čov, de care se mai vorbea la c├«┼úiva ani dup─â sf├«r┼čitul R─âzboiului. Argumentele pentru a se opune acestei ini┼úiative erau, pentru Argetoianu, de ordin mai cu seam─â economic: capitalul de investit pentru construc┼úia noului centru, rezervele de capital acumulate ├«n Bucure┼čti, care ar fi p─âr─âsite, ┼či descurajarea investitorilor str─âini, de care era ┼či atunci at├«ta nevoie. Factorului cultural ┼či tradi┼úiei politice li se recunoa┼čte, de asemenea, un rol. Demonstra┼úia z─âd─ârniciei transferului are un ascu┼úi┼č nu numai original, ci ┼či ├«ndrept─â┼úit: ÔÇ×Aceast─â no┼úiune de Capital─â a fost suprapus─â unui ora┼č care nu ajunsese ├«nc─â, ├«n momentul c├«nd a devenit Capitala unei ┼ú─âri mari, la dezvoltarea sa normal─â ca simplu ora┼č.ÔÇť ├Än fa┼úa rom├ónilor din 1927 st─âtea sarcina de ÔÇ×a transforma Bucure┼čtii, din fire oriental, cum se prezint─â sub at├«tea aspecte, ├«n ora┼č modern.ÔÇť Av├«nd ├«n vedere insuficien┼úa cronic─â a bugetelor de care beneficiase p├«n─â atunci comuna, eforturi de a moderniza Bucure┼čtii nu se mai f─âcuser─â de pe la 1890. Prin urmare, solu┼úia recomandat─â de Argetoianu era ca statul s─â-┼či asume subven┼úia necesar─â, pe baza atragerii de capital str─âin. ┼×i cum nu putea fi vorba ca banii str─âini s─â-i aduc─â industria turismului ÔÇô interesant c─â expertiza financiar─â a autorului lua ├«n considera┼úie c├«┼čtigul ob┼úinut pe aceast─â cale, ├«n Fran┼úa, de exemplu! ÔÇô, el propunea s─â se recurg─â la ├«mprumuturi interna┼úionale. Vedem cum se contureaz─â politica pe care avea s─â o aplice ca ministru de Finan┼úe ├«n 1931-1932, numai c─â, a┼ča cum se spune ast─âzi despre unul sau altul din economi┼čti, ai no┼čtri sau str─âini, nu prevedea criza. Sistematizarea pe care o revendica Argetoianu trebuia s─â ├«nceap─â cu suprimarea acelor faciendas din Cr├«nga┼či, D─âm─âroaia sau Militari, create prin ├«mpropriet─ârirea fo┼čtilor solda┼úi. Noi ne-am obi┼čnuit acum, din cauza peisajului urban brazilian, cu acest cuv├«nt, dar realitatea zonei periferice de cocioabe exista chiar atunci, ├«n marginea Bucure┼čtilor. Concluzia a fost ca, ├«n a┼čteptarea unor ac┼úiuni mai pragmatice, s─â ia na┼čtere ÔÇ×Amicii Bucure┼čtilorÔÇť, o asocia┼úie care, prin presiuni asupra edililor ┼či a opiniei publice, s─â gr─âbeasc─â reforma necesar─â ├«n multe ┼či variate domenii: alimentarea cu ap─â, canalizarea, electrificarea, distrugerea gunoaielor etc. 

(continuarea acestui articol aici)

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucure┼čti.

Foto: D. C─âlinescu

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
├Änfiin╚Ťarea avia╚Ťiei militare ├«n Rom├ónia
Rom├ónia a fost printre primele ╚Ť─âri din lume care ╚Öi-a ├«nzestrat for╚Ťele sale armate cu aerostate ╚Öi avioane.
image
Responsabilit─â╚Ťile date de germani Armatei Rom├óne la Stalingrad, mult peste posibilit─â╚Ťile acesteia
B─ât─âlia de la Stalingrad a tensionat rela╚Ťiile cu aliatul german, cu prec─âdere ├«n urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor rom├óne pentru c─âderea ├«n ├«ncercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revolu┼úionar ┼či om politic, murea ├«ntr-un ospiciu din Bucure┼čti, suferind de o afec┼úiune psihic─â, dob├óndit─â de pe urma mizeriei ┼či s─âr─âciei. ┬áVia┼úa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.