Amenajarea Amzei ÔÇô Victoriei

Publicat în Dilema Veche nr. 546 din 31 iulie - 6 august 2014
Un afi┼č jpeg

Din lips─â de con┼čtiin┼ú─â de sine ┼či de educa┼úie, Bucure┼čtii s├«nt ├«n ultimii ani victima unor transform─âri ambi┼úioase. Ele au mai pu┼úin ├«n vedere un rezultat practic, de o utilitate incontestabil─â, ci n─âzuiesc s─â impresioneze prin ├«ndr─âzneala inova┼úiei. A┼ča-zisul Plan Integral de Dezvoltare Urban─â anun┼ú─â proiecte grandioase. ├Än primul r├«nd, ceea ce se proclam─â ca recuperare a zonei de la sud de D├«mbovi┼úa. A┼úi ├«n┼úeles c─â acea reconectare cu nordul a fost justificarea agresiunii prin care traseul Buze┼čti ÔÇô Berzei s-a l─âb─âr┼úat pentru a crea o alternativ─â la Calea Victoriei ┼či Lasc─âr Catargiu, adic─â l─ârgind ┼či ├«nnod├«nd ├«ntre ele str─âzi care, fiind formate organic, nu ap─âruser─â cu inten┼úia de a croi o arter─â. Lista proiectelor de care se vorbe┼čte de mult─â vreme cuprinde trei poduri peste D├«mbovi┼úa (dou─â pietonale) ┼či parc─âri subterane, foarte necesare, ├«n Pia┼úa Constitu┼úiei, la Sala Palatului ┼či ├«n zona Uranus ÔÇô Rahova. De utilitate mai discutabil─â s├«nt planurile de a construi pe ┼×elari o Curte a Me┼čte┼čugarilor, deci o susbtituire artificial─â prin acest ansamblu al vechilor meserii a celor autentice care, prin alte cartiere, au fost silite s─â dispar─â tot prin interven┼úia urbanistic─â. Tot a┼ča, s-a mai ├«ncercat restaurarea Palatului Voievodal Curtea Veche, cu un rezultat debil ┼či factice. Dac─â n-a mai r─âmas destul din vechea re┼čedin┼ú─â a domnilor ┼ó─ârii Rom├óne┼čti ┼či nu exist─â imagini care s─â-i fi p─âstrat ├«nf─â┼úi┼čarea, planurile ruinelor nu pot servi dec├«t arheologilor; ├«ncercarea de a ridica ziduri ar fi inevitabil un fals. Alt─â restaurare, a Hanului Solacolu, se am├«n─â mereu, p├«n─â c├«nd n-o s─â mai fie nimic de restaurat. Se mai preconizeaz─â concursuri de arhitectur─â pentru a reconfigura Pie┼úele Unirii, Revolu┼úiei, Universit─â┼úii ┼či Victoriei, dar a mai fost vorba de asemenea competi┼úii ┼či nu s-a ┼úinut seama de rezultat.

Din aceste prefaceri nu reiese o concep┼úie coerent─â. Unele chiar s├«nt imaginate cu o mentalitate care caut─â, ├«nainte de toate, spectacolul de un gust ├«ndoielnic. De pild─â, promenada pe Podul Mogo┼čoaiei, sau orice prilej de t─âmb─âl─âu ├«n imita┼úii de costume de epoc─â. Se na┼čte b─ânuiala c─â s-ar dori aducerea C─âii Victoriei la un caracter pietonal, deci de scen─â pentru evenimente mondene ÔÇô ┼či de expozi┼úie comercial─â, showrooms etc. Prin deplasarea traficului pe noul bulevard dintre Pia┼úa Victoriei ┼či Uranus, acesta ar c─âp─âta insidios ├«ndrept─â┼úirea de care ├«nc─â are nevoie ┼či care nu precedase distrugerile de acolo. Cum s-ar putea ├«n┼úelege altfel interven┼úiile care au modificat din ce ├«n ce aspectul C─âii Victoriei ┼či care nu reconstituie deloc o tradi┼úie? Ce ├«nseamn─â extinderea exagerat─â a trotuarelor? Va face loc defil─ârii pietonilor ┼či turi┼čtilor cu ochii la vitrine, precum ┼či pistelor pentru bicicli┼čti. Asist─âm la presiunea organizat─â a bicicli┼čtilor, care invoc─â situa┼úia din ┼ú─âri str─âine (Germania, de exemplu) ┼či care protesteaz─â contra prezen┼úei ma┼činilor parcate pe trotuar, dar centrul Bucure┼čtiului nu are parc─âri deloc, deci nu se pot face concesii bicicli┼čtilor, f─âr─â a strica echilibrul fragil existent. Se renun┼ú─â astfel la o band─â ┼či jum─âtate de carosabil ÔÇô unde? ÔÇô pe o arter─â unde aglomerarea de automobile este, de mai multe ori pe zi, insuportabil─â. De acum ├«nainte, Calea Victoriei va avea numai dou─â benzi de circula┼úie ├«n sens unic ┼či, ├«n zone de intersec┼úii, sensuri giratorii amenajate pentru viraje spre st├«nga sau dreapta. Cum a fost posibil ca aceasta s─â se stabileasc─â f─âr─â o consultare a opiniei publice? Nu numai a locuitorilor cartierului, c─âci este ├«n discu┼úie o arter─â principal─â, ba chiar una cu semnifica┼úie simbolic─â. Lucr─ârile la realizarea proiectului au fost prev─âzute pentru ┼čase luni ┼či ne apropiem de termenul final, august. C├«t despre cheltuieli, ele s├«nt evaluate la 8.700.000 de lei.

Tot ├«n aceast─â zon─â istoric─â vedem ce aduce proasta planificare ┼či faptul c─â primarii nu dau socoteala banilor cheltui┼úi ├«n anihilarea Pie┼úei Amzei, o frecvent─â referin┼ú─â literar─â din Bucure┼čtii interbelici. Ca s─â ├«i redea splendoarea de alt─âdat─â, primarul sectorului 1 a investit 20 de milioane de euro ├«n reamenajarea Pie┼úei Amzei, direct din buget, de┼či un parteneriat public ÔÇô privat cu unii din mul┼úii constructori de mall-uri sau supermagazine ar fi venit m─ânu┼č─â Pie┼úei. Desf─â┼čurarea lucr─ârilor s-a ├«ntins mult peste cei doi ani de zile prev─âzu┼úi, timp ├«n care activitatea pie┼úei a fost ├«ntrerupt─â ┼či comsumatorii, dup─â o perioad─â de frond─â, ├«n care ┼ú─âranii au v├«ndut din portbagaje, au plecat spre alte z─âri. C├«nd, ├«n sf├«r┼čit, construc┼úiile s-au terminat, Andrei Chiliman a constatat c─â nu exista cerere pentru exploatarea acestui spa┼úiu la ce oferea el, adic─â s─â concesioneze pia┼úa pentru 35 de ani, pentru aproximativ 117.000.000 euro.

La suprafa┼ú─â, angaja┼úii Prim─âriei ├«┼či disput─â autoritatea asupra parc─ârii, cu o band─â interlop─â, pentru c─â nu s-a construit o parcare subteran─â civilizat─â, cu un automat la intrare, ┼či s├«ntem l─âsa┼úi cu elementul uman obi┼čnuit. ├Än noua cl─âdire a pie┼úei, s-a ├«nceput cu dou─â etaje din trei, ┼či acum mai merge unul cu doar trei tarabe, unde se ofer─â la suprapre┼ú c├«teva legume ┼či p├«ine de Covasna. Lifturile s-au stricat din prima lun─â, nefiind comandate la Schindler, ci la una din obi┼čnuitele firme favorite: iar subsolul par┼úial descoperit se inund─â la fiecare ploaie. Nici ┼ú─âranii veritabili, nici consumatorii veritabili nu s-au mai ├«ntors ├«n Amzei ┼či cea mai pitoreasc─â pia┼ú─â a Bucure┼čtiului a disp─ârut, pentru totdeauna, probabil: locuitorii sectorului 1 au pl─âtit ca s-o piard─â.

├Än Pia┼úa Amzei, ca ┼či pe Calea Victoriei, ├«ncercarea de a construi mai binele risc─â s─â distrug─â un bine fragil, ob┼úinut dup─â tranzi┼úie. ├Än locul milioanelor cheltuite pe ├«mbun─ât─â┼úiri, c├«teva dialoguri cu cei care folosesc aceste spa┼úii ar fi ajutat la o evolu┼úie organic─â ┼či sigur mai ieftin─â a acestor spa┼úii tradi┼úionale bucure┼čtene.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucure┼čti.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Cum au ajuns romii ├«n principatele rom├óne. Statistic, ei sunt mult mai numero┼či dec├ót ├«n orice ┼úar─â
De la plecarea lor din India, în urma certurilor dintre conducători, s-au despărţit în două ramuri, o parte îndreptându-se spre Nordul Africii, în timp ce partea cea mai consistentă a luat calea Europei.
image
Povestea nefardat─â a rom├ónului ├«nchis ├«n China:┬áÔÇ×St─âteam ├«ntr-o cu┼čc─â cu gratii ┼či dormeam pe o p─âtur─â plin─â de s├óngeÔÇť
Marius Balo l-a c─âutat pe Dumnezeu la seminarul teologic din Cluj-Napoca, apoi la Academia de studii teologice ÔÇ×Sf├óntul VladimirÔÇť din New York, dar l-a g─âsit cu adev─ârat ├«ntr-o celul─â de 16 metri p─âtra┼úi din Shanghai. A petrecut opt ani ├«n ├«nchisorile chineze┼čti, timp ├«n care a cunoscut iadul pe P─âm├ónt, ├«ns─â acum consider─â c─â toat─â experien┼úa a fost, de fapt, o binecuv├óntare.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.