Alba - judeţul fotografului sătul

Florian-Rareş TILEAGĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 502 din 26 septembrie-2 octombrie 2013
Alba   judeţul fotografului sătul jpeg

N-o fi Alba „cel mai cel“ judeţ din ţară, bogat, frumos etc. – deşi se poartă superlativele şi aş putea s-o dau pe laude localiste pe care puţini ar putea să le verifice –, dar ştiu că e un judeţ fotografiabil. De fapt, dacă cheful de poze s-ar măsura în foame, iar judeţul ar fi mîncare, fotografii din Alba ar fi tot timpul sătui. Enumăr doar cîteva „specialităţi“: Cetatea Alba Iuliei, Mănăstirea Rîmeţi, Iezerul Şureanu, Transalpina, Rîmetea.

Şi nu numai. Catedrale, cetăţi săseşti, lacuri montane imense, biserici de lemn, mănăstiri – enumerarea e lungă şi, nu-i aşa, impresionantă în mod negustoresc. De aceea, ca să elimin orice bănuială de promovare umflată, voi enumera cele mai sărace, pustii şi uitate de lume locuri din judeţul Alba. Cele mai trecute cu vederea. Ele sînt vechile cetăţi şi castele nobiliare, din care n-au rămas decît ruine. Adică moloz şi buruieni, care, însă, pentru ochii oricărui bun fotograf, sînt aur curat. Bine ai venit într-un ţinut al rămăşiţelor care, în lumina bună a soarelui, sînt splendide.

Cetatea medievală din Petreşti. E cea mai atipică dintre recomandări, pentru că, practic, vorbim de un cimitir, de o bucată de zid şi de un turn care ar sta oricînd în topul celor mai sinistre imagini din Ardeal. Sînt resturile unei cetăţi militare de secol XIV, din care turnul de care vorbeam se înalţă deasupra tuturor acoperişurilor. Totul e astupat de iederă, totul e deformat şi hiperbolic. Lumină bună: dimineaţa.

● Basilica romanică din Gîrbova. Pe vîrf de deal, aproape de sat, înconjurată de ziduri albe, basilica nu contrazice nici măcar una dintre imaginile cu „cetate medievală“ pe care le aveam în copilărie. Are 700 de ani vechime, stilurile (romanic, apoi gotic) sînt vizibile în liniile construcţiei, iar peisajul de ansamblu e dominat de contrastul dintre piatră multă şi puţină iarbă. Lumină bună: seara.

● Cetatea medievală din Colţeşti. E unul din locurile care nu reprezintă în nici un fel Judeţul Alba, părînd mai degrabă o fortăreaţă din Orient. Cocoţată pe deal, departe de satele Colţeşti şi Rîmetea, cetatea (construită în 1296) e unul dintre cele mai pozate monumente din Transilvania. Unghiurile de fotografiere sînt cu duiumul, cetatea fiind înconjurată de versanţi, dar cea mai bună imagine se obţine de pe versantul vestic, pentru că astfel vei avea, în fundal, stîncile imense ale Pietrei Secuiului. Lumină bună: după-masa.

● Castelul din Ocna Mureş. Un turist de rînd s-ar duce acolo plin de speranţă şi s-ar întoarce deprimat. Un fotograf, însă, ar zîmbi, pentru că vechiul Castel Teleki din Uioara de Sus (de secol XIX) are tot ce poate fi semnificativ în fotografia artistică: ziduri scorojite, ferestre sparte, frontoane proeminente, scări şubrede, proporţii uriaşe. Lumină bună: seara.

● Castelul din Sînmiclăuş. Se vede de la mare distanţă, pentru că faţada sa vestică, cu două şiruri de coloane, se impune deasupra caselor şi lanurilor de porumb din apropiere. Castelul, ridicat în secolul al XVII-lea, este o capodoperă a Renaşterii tîrzii din Transilvania. Lumină bună: seara.

● Castelul din Cisteiu de Mureş. Cel mai trist, părăsit, ruinat şi defăimat de pe listă. Dar osteneala merită dacă eşti fotograf. Rămăşiţele cu iz antic (chiar dacă presărate cu gunoaie) sînt parcă din picturile cu ruine ale unor Andrea Locatelli sau Paolo Anesi. Din oricare unghi l-ai privi, castelul (de secol XIX) e remarcabil. Şi perfect pentru şedinţe foto neconvenţionale. Lumină bună: pe toată durata zilei.

● Castelul Martinuzzi din Vinţu de Jos. Rezonanţele sumbre ale acestui castel de secol XIV (asasinarea lui Martinuzzi şi, după patru decenii, a lui Aron Pumnul în camerele castelului) sînt exprimate pe deplin de ruinele lugubre care au mai rămas în picioare. Poate e greu de crezut, privindu-le, dar vorbim despre cel mai valoros edificiu renascentist din ţară. Cine adoră silutele de ziduri şi tufele de vegetaţie care îmbracă piatra va fi fericit în acest spaţiu horror. Lumină bună: dimineaţa şi seara. 

Florian-Rareş Tileagă este jurnalist şi fotograf.

Foto: F.-R. Tileagă

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un oraş din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxeneţi şi prostituate datorită tarifelor mari care sunt practicate în această zonă.
image
Românii, la fel de „atenţi” cu mediul ca francezii în urmă cu 30 de ani. Cum se comportă acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chiştoacele pe plajă, PET-urile în ape şi se comportau exact ca românii în anul 2022. Între timp, lucrurile s-au schimbat radical în Franţa
image
Mărturiile şoferiţei care a omorât patru muncitori la Iaşi. Femeia spune că n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echipă a firmei Citadin din subordinea Primăriei Iaşi se afla la o lucrare, într-o noapte de iunie, când a fost spulberată de maşina condusă de o femeie în stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost răniţi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.