A fost odată... un bazar

Lidia Vişan
Publicat în Dilema Veche nr. 352 din 11 - 17 noiembrie 2010
A fost odată    un bazar jpeg

De cîtăva vreme, fosta Piaţă Civică a orăşelului nostru a fost updatată, modernizată şi reinvadată (mai ales în serile de vară) de tulceni, şi mai mici şi mai bunici. Foarte puţini însă dintre cei care stau pe băncuţe şi admiră jocurile de lumini şi de apă cunosc ce se afla înainte pe aceste locuri, înconjurate acum de blocuri din anii ’70-’80. 

Să dăm timpul înapoi ca să aflăm. Dacă îl dăm prea mult, aflăm că pe la începuturile Tulcei, pe aici... nu era mai nimic, decît apele Dunării care se lăfăiau pe zonele joase, întinse, unde astăzi găsim centrul comercial şi administrativ al oraşului. Tulcea cu mahalalele ei o găseai la vremea aceea cocoţată pe deal (deh! şapte coline), la adăpost de ape.  În vale – actualul centru al oraşului – doar mlaştini şi locuitori broscani, şi asta pînă pe la 1850, cînd Comisia Europeană a Dunării – cea care a făcut mult bine prin zona Deltei şi Dunării şi, în general, pentru ţară, se hotărăşte să îndiguiască cu piatră ţărmul dunărean şi astfel să ne scoată din glod. 

„Golfurile“ Dunării se colmatează încet, şi cu aluviunile aduse de ploi de pe versanţi, astfel că locul începe să fie cît de cît folosit. Mai întîi de ţăranii de prin satele alăturate, veniţi cu treburi la oraş, care îşi lasă aici carele. Mai apoi, pe ridicăturile de pămînt ivite ici-colea, locuitorii de prin împrejurimi înalţă primele magazii. Noul pămînt, smuls apelor, este denumit de locuitori Ceair, un cuvînt turcesc ce înseamnă „loc întins“ sau „pămînt nou“. 

Aşa încep să se contureze viitoarele străzi cu deschidere spre Dunăre, care vor forma ulterior centrul oraşului. Şi asta pentru că noua zonă era plată, avea vad comercial bun, fiind aproape de Dunăre, de activitatea trepidantă din port, aşa că aici apar prăvălii, cafenele, agenţii de navigaţie etc. 

Tot aici, între 1861-1866 este construit, după modelul bazarurilor orientale, un ansamblu arhitectonic deosebit: Bazarul turcesc sau Coloanele turceşti. Construit din cărămidă cu mortar de ciment pe fundaţie de piatră, ansamblul cuprindea 41 de imobile, majoritatea prăvălii, cu două rînduri de coloane, de o parte şi de alta a străzii Ştefan cel Mare, în total 72 de coloane. 

În magazine, printre coloane şi chiar şi pe stradă – o forfotă şi un du-te-vino continuu: ţărani cu legume de vînzare, sobari, coşari, sacagii, bătrîne lipovence cu coşu’, cu seminţe de floarea-soarelui, turci cu halviţă şi bragă, oameni în căutare de lucru. (Bazarul Turcesc este evocat cu multă nostalgie de Constantin Găvenea în Amintiri şi imagini din Tulcea de odinioară). 

Pe bună dreptate este declarat monument de arhitectură, căci bazarul din Tulcea – parte caracteristică şi emblemă a oraşului, era unicul de acest gen din sud-estul Europei.  Din păcate nu pentru mult timp, pentru că în urma măsurilor de sistematizare, prin Dispoziţia nr. 221963 a Consiliului de Miniştri, bazarul este scos de pe lista monumentelor de arhitectură şi demolat. I s-a păstrat doar, într-un fel, numele. „Sub Coloane“ mai zic azi tulcenii unui bloc cu magazine şi bineînţeles coloane la parter, construit aproximativ pe locul vechiului bazar. 

Dimpreună cu „Coloanele turceşti“ dispare întreg centrul vechi al oraşului, construit pe Ceair. Nivelul ridicat al apei freatice de pe acest fost teren inundabil a făcut insalubre multe dintre clădirile centrale, buldozerele comuniste găsind astfel justificare misiunii lor. În concluzie... a fost odată un bazar turcesc. Şi un centru vechi. Acum nu mai sînt. 

Le mai găsiţi, dacă aveţi curiozitatea, pe www.redescoperatiorasul.eudivers.ro/images/stories/articole/redescopera-ti%20orasul.pdf în ghidul Tulcea de ieri şi de azi, realizat în cadrul proiectului „Redescoperă-ţi Oraşul!“ de Centrul EU divers din Tulcea. 

Lidia Vişan este coordonator al proiectului „Redescoperă-ţi Oraşul!“, finanţat de Comisia Europeană prin programul „Tineret în Acţiune“.

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Ger de crapă pietrele în România: temperaturile de coșmar care se anunță. Cât ține episodul de vreme rea
Vremea rea pune stăpânire pe aproape toate regiunile. Va continua să ningă la munte, iar temperaturile vor scădea accentuat. Gerul ne va chinui toată săptămâna viitoare.
image
Închisoare pe viață pentru un român care a ucis o femeie pentru a-i lua averea. Cum s-a filmat în casa victimei
Mohammed El-Abboud, cetățean român în vârstă de 28 de ani, și Kusai Al-Jundi, cetățean sirian, în vârstă de 25 de ani, au păcălit-o pe Louise Kam, să semneze documente de împuternicire care, credeau ei, le-ar fi permis să controleze averea de milioane de euro a acesteia.
image
„Mirciulică“, filmul cu Mircea Bravo, locul 1 pe Netflix. Cât profit a făcut în cinema. „A trebuit să folosim înjurături“ VIDEO
La doar o zi de la lansarea pe platforma de streaming, comedia este deja preferata telespectatorilor din România.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.
image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești / VIDEO
Detalii din viața a 3 mari actori cu origini românești