A distruge, a păstra, a reface (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 336 din 22-28 iulie 2010
A distruge, a păstra, a reface (I) jpeg

Fie că umflă piepturile de mîndrie sau stîrneşte îngrijorare, repeziciunea cu care capitala noastră îşi schimbă înfăţişarea este o problemă de neocolit. Oraşul Viitorului în viziunile science-fiction străluceşte întotdeauna de albeaţă şi de lumină. Fantezia adversă oferă versiunea mai interesantă a unor ruine măreţe, rămăşiţele unui trecut de care nu ne putem desprinde chiar dacă a murit. 

Gravurile din secolul al XVIII-lea ale lui Giovanni Battista Piranesi impresionează prin proporţiile gigantice ale unor oraşe parcă zidite de uriaşi, prin care se furişează omuleţi copleşiţi de o istorie colosală. Un alt artist din aceeaşi vreme, francezul Hubert Robert, picta imagini realiste ale unui Paris de dărîmături, aşa cum ştim că a mai durat încă un veac, pînă la domnia modernizatoare a lui Napoleon al III-lea, peisaje în care eforturile de curăţire şi de reconstrucţie sînt vizibile, fără să înlăture fragmentele unei civilizaţii căreia i se va acorda demnitatea de muzeu. Coabitarea cu trecutul trebuie să tindă spre echilibru, ferindu-se atît de distrugerea nemiloasă, cît şi de prezervarea obsesivă.

Transformările economice şi tehnologice ale ultimelor decenii – două sau trei, cel puţin – au impus modificări de anvergură în marile centre urbane ale lumii, mai toate în acelaşi sens, de prefacere a unui front maritim, a cărui veche industrializare devenise anacronică în spaţii destinate serviciilor, consumului şi petrecerii timpului liber. Scenariul s-a repetat la Londra, Boston, Bilbao, Barcelona şi Lisabona. Succese ale arhitecturii moderne, dar manifestînd o anumită omogenitate de materiale şi stilistică, prin care s-a pierdut caracterul locului. Altă trăsătură comună a marilor oraşe de tip nou este împărţirea rolurilor între zone: centrul absoarbe birourile şi serviciile, pe cînd locuitorii îşi transferă viaţa privată, dacă au posibilitatea, la periferie, în suburbiile create de proiectele rezidenţiale. Astfel, ei depind de maşini, dar, în acelaşi timp, urăsc oraşul pentru încărcătura de circulaţie şi poluare pe care chiar ei i-au adus-o.

Un model de regenerare urbană este Berlinul, care a dovedit că o mare capitală poate rămîne accesibilă şi tînără în miezul său. Pe de o parte, noul Reichstag reconstruit de un arhitect britanic, lordul Foster, reprezintă perfect simbolul politic al unei naţiuni reunificate, exemplificînd reformarea prin arhitectură a identităţii naţionale. Pe de altă parte, pletora birocratică a Germaniei de Est a lăsat moştenire, la evacuarea ei, nesfîrşite spaţii a căror reutilizare va produce noi modele de viaţă, la serviciu sau acasă. De altfel, Germania nu mai concentrează toate activităţile în capitală: unele agenţii guvernamentale sau institute naţionale sînt la Bonn sau la Hamburg, sectorul financiar a rămas concentrat îndeosebi la Frankfurt, aşa că Berlinul a adunat mai ales intelectuali şi artişti de pretutindeni.

A reface memoria istorică, acolo unde fusese ştearsă de bombardamente sau de ideologia demolatoare comunistă, este o operaţie complexă şi delicată, care se desăvîrşeşte treptat şi e obiectul dezbaterii întregii comunităţi. De exemplu, comuniştii est-germani făcuseră, înaintea lui Ceauşescu, Casa Republicii în locul Palatului Regal, demolat, din care au păstrat (însă mutat alături, la Palatul Guvernului) numai balconul de unde, în 1918, unul după altul, cuvîntaseră socialistul Liebknecht şi democratul Ebert, fiecare proclamînd altă Republică. Această clădire, plină de azbest cancerigen, a fost dărîmată anul trecut pînă la temelie. Intenţia municipalităţii era de a se reface faţadele Palatului Regal de pe vremea Hohenzollernilor, care dorm peste drum, în cripta Domului, iar interiorului să i se dea o destinaţie culturală (expoziţii, muzee). Deocamdată, realizarea proiectului, prea scump pentru criza actuală, trenează, aşa că se pot vedea acolo, în vechea piaţă a castelului (Schlossplatz, lîngă Unter den Linden şi Alexanderplatz), doar rezultatele săpăturilor arheologice, transformate într-un muzeu ad-hoc al vîrstelor oraşului.

În alte locuri, întinsele terenuri virane de după război au luat forma unor spaţii publice cu parcuri extraordinare, ca răspuns la Grünewald, vechiul cartier rezidenţial din vestul oraşului. Cine vede o vulpe sau iepurii în parcul din Insula Muzeelor se convinge că forfota autobuzelor şi maşinilor e ţinută la o distanţă suficientă pentru a respecta pînă şi viaţa sălbatică. 

(va urma)

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucraina „fierbe“: înfrângerea teribilă cu România, descrisă într-un cuvânt de presa de la Kiev
Prezentă cu vedetele ei în SUA, echipa Ucrainei a suferit un rezultat de neconceput.
image
Mii de iranieni au ieșit în stradă în semn de susținere a atacului asupra Israelului
Mii de iranieni au ieșit duminică dimineața devreme pe străzile din Iran, în semn de susținere pentru atacul fără precedent cu drone și rachete în curs de desfășurare împotriva dușmanului înrăit Israel.
image
De ce a primit un jandarm din București în contul personal peste 1,6 milioane lei. „Ce de bani!”
Un subofiţer de la Direcția de Jandarmerie a Municipiului București, care îşi aştepta zilele acestea salariul, s-a trezit că i-au intrat în cont peste 1,6 milioane lei, adică peste 300.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.