Aproape tot ce ┼čti┼úi despre chestiunea greceasc─â e gre┼čit

Publicat în Dilema Veche nr. 576 din 26 februarie - 4 martie 2015
De unde vine gazul c├«nd nu mai vine de la ru╚Öi ÔÇô ╚Öi cu cine ├«l ├«mp─âr╚Ťim? jpeg

Dup─â mult─â agita┼úie, noul guvern grec a ajuns la un acord de prelungire a programului de asisten┼ú─â, pentru urm─âtoarele patru luni. Nara┼úiunea comun─â asupra subiectului e ├«n linii mari urm─âtoarea: grecii s-au ├«mprumutat, au fost salva┼úi ├«n schimbul unei austerit─â┼úi dure, iar acum nu mai vor s─â pl─âteasc─â. Judecata asupra faptelor difer─â, oamenii ┼úin cu grecii sau cu nem┼úii de parc─â e un meci de fotbal. Totu┼či, detaliile economice s├«nt acoperite de v├«lva politic─â. ├Äntr-un fel interesant, Syriza a reu┼čit s─â fac─â agenda, a impus termenii dezbaterii. Asta nu ├«nseamn─â c─â a c├«┼čtigat dezbaterea, dimpotriv─â: cu c├«t guvernul Syriza e mai popular acas─â, cu at├«t ideea c─â grecii merit─â o p─âsuire e mai nepopular─â ├«n alte ┼ú─âri. 

├Äns─â despre ce datorie ┼či ce austeritate vorbim? Nara┼úiunea de mai sus se schimb─â c├«nd intri ├«n detalii. Urm─ârind doar din ziare g├«lceava politic─â Syriza

nem┼úii cei austeri, s├«ntem, de fapt, ├«ntr-o capcan─â. ├Än paragrafele care urmeaz─â voi rezuma c├«teva rapoarte recente de la Center for European Policy Studies (CEPS ÔÇô cel mai mare

din Bruxelles). Trei s├«nt scrise chiar de directorul CEPS, Daniel Gros: ÔÇ×Grexit 2015: A primerÔÇť (22 ianuarie); ÔÇ×A Greek way out?ÔÇť (5 februarie); ÔÇ×The Greek Austerity MythÔÇť (10 februarie). Un alt raport, publicat tot de CEPS, e scris de Cinzia Alcidi ┼či Alessandro Giovannini ÔÇô ÔÇ×The Cost of Servicing GreeceÔÇÖs Debt: A Sisyphean task?ÔÇť (4 februarie). Care este deci povestea economic─â, a┼ča cum reiese din aceste rapoarte? 

E corect c─â Grecia are un nivel al datoriei de 170% din PIB, mult peste limita de 120% considerat─â rezonabil─â. ├Äns─â acest nivel ├«n sine nu spune totul: pe l├«ng─â ce datorie total─â ai, conteaz─â c─âtre cine o ai ┼či c├«nd trebuie s─â o pl─âte┼čti. ┼×i aici situa┼úia Greciei se ├«mbun─ât─â┼úe┼čte vizibil: Grecia a ob┼úinut at├«t reduceri ale datoriei (├«n 2012 nivelul era de 230% din PIB), c├«t ┼či reduceri ale dob├«nzilor ┼či perioade de gra┼úie. Acestea fac ca ├«n acest an Grecia s─â aib─â de pl─âtit mai pu┼úin pentru serviciul datoriei dec├«t Italia sau Irlanda. Plata curent─â a datoriei Greciei ├«nseamn─â 1,5% din PIB. Ceea ce, sus┼úin cei de la CEPS, este sustenabil, comparat at├«t cu alte state din zona euro care au trecut prin dificult─â┼úi financiare, c├«t ┼či cu alte experien┼úe recente ale unor ┼ú─âri europene care au f─âcut fa┼ú─â unor sarcini de datorii mai mari (Belgia, Irlanda, la ├«nceputul anilor 1990). Ba chiar este mai pu┼úin dec├«t serviciul datoriei pe care ├«l avea Grecia ├«n cei zece ani de dinainte de a intra ├«n zona euro. 

De ce este Grecia altfel? Pentru c─â celelalte ┼ú─âri din zona euro care au fost ajutate ÔÇô Irlanda, Spania, Portugalia ÔÇô au ie┼čit din zona ro┼čie ├«n care au nevoie de finan┼úare de urgen┼ú─â. Grecia ├«ns─â a mimat reformele structurale ┼či are o problem─â cu exporturile. Evident, dac─â o ┼úar─â export─â mai mult, ├«┼či poate pl─âti mai u┼čor datoria. Teoretic, dac─â o ┼úar─â trece printr-un program de austeritate ÔÇô care scade salariile ÔÇô, produc┼úia pentru export se ieftine┼čte, deci ar trebui s─â creasc─â exporturile. Portugalia a avut o revenire spectaculoas─â, cu o cre┼čtere de 30% a exporturilor. Grecia a ├«nregistrat o sc─âdere a salariilor de 20% din 2009 ├«ncoace, dar nu au crescut exporturile. Simpla sc─âdere a veniturilor popula┼úiei, f─âr─â reforme, nu e suficient─â. 

├Än mod paradoxal, s-ar putea ca tocmai ├«mprumuturile post-criz─â s─â fi oferit spa┼úiu de manevr─â politicienilor greci pentru a am├«na restructurarea administra┼úiei ┼či a economiei. C─âderea brusc─â a veniturilor a f─âcut ca ┼úara s─â ajung─â atunci la 10% deficit bugetar. Dac─â nu era membr─â ├«n zona euro ┼či deci dac─â nu era salvat─â, ar fi trebuit s─â ajung─â imediat pe zero. Dar Grecia a primit mai mul┼úi colaci de salvare, deci, de fapt, asisten┼úa extern─â a permis Greciei s─â am├«ne austeritatea.

Poate cea mai important─â evolu┼úie fa┼ú─â de 2009 este schimbarea de┼úin─âtorilor datoriei. Atunci, aproape toat─â datoria elen─â era de┼úinut─â de b─ânci ┼či investitori priva┼úi ÔÇô cei care acordau ├«mprumuturi statelor ├«nainte de criz─â. Grecia beneficia de credibilitatea oferit─â de zona euro, dar pl─â┼úile trebuiau f─âcute imediat. ├Än prezent, numai 17% din datoria Greciei este de┼úinut─â de sectorul privat. Cea mai mare parte, 62%, este de┼úinut─â de vehiculele financiare create de zona euro ca r─âspuns la criz─â, cel mai mare fiind European Financial Stability Facility (EFSF). Alte 11 procente s├«nt de┼úinute de Banca Central─â European─â, iar 10% de FMI. 

O parantez─â pentru a explica ce este acest EFSF. A fost creat tocmai pentru a u┼čura povara datoriilor pentru statele membre euro care g├«f├«iau. Cum func┼úioneaz─â? Statele membre euro pun la b─âtaie garan┼úii, pe baza c─ârora EFSF se ├«mprumut─â la dob├«nzi mici ┼či str├«nge bani pe care ├«i ofer─â statelor aflate ├«n dificultate. Astfel, EFSF poate str├«nge p├«n─â la 440 miliarde de euro, adic─â at├«t are acoperit ca garan┼úie din partea statelor membre. Din aceste miliarde, de pild─â, Fran┼úa acoper─â 89, Germania acoper─â 119, Spania ÔÇô 52, iar Slovenia dou─â miliarde. Pe l├«ng─â garan┼úiile din EFSF, Grecia a mai contractat datorii bilaterale de la statele din zona euro. Voi reveni la acest aspect. 

Acum, ne ├«ntoarcem la nara┼úiunea economic─â descris─â de rapoartele CEPS. Partea frumoas─â cu EFSF este c─â ├«n 2012 s-a luat decizia de a i se acorda Greciei o perioad─â de gra┼úie de zece ani. Deci, de fapt, Grecia nu d─â ├«napoi ace┼čti bani dec├«t ├«ncep├«nd din 2022 ├«ncolo, ├«n speran┼úa c─â p├«n─â atunci ├«┼či revine economic. Dintre creditorii s─âi institu┼úionali, ├«n 2015 Grecia ar trebui s─â fac─â pl─â┼úi doar c─âtre FMI ┼či c─âtre Banca Central─â European─â. 

Cum e ├«ns─â cu austeritatea? De fapt, fostul guvern grec negociase un nivel fix al cheltuielilor sociale de 21% din PIB pentru anii ce vin. Cum Grecia ├«ncepuse deja o cre┼čtere economic─â, timid─â, dar cre┼čtere, asta ├«nsemna, practic, o cre┼čtere a cheltuielilor sociale la buget (21% dintr-un buget mai mare e mai mult). Singura problem─â urgent─â a Greciei, spun aceste rapoarte, era lipsa de lichidit─â┼úi a b─âncilor. ┼×i din moment ce plata datoriei era sustenabil─â ├«n realitatea mo┼čtenit─â de guvernul Syriza de la cel de dinaintea sa, atunci tot acest scandal e legat de o decizie pur politic─â a guvernului grec de a nu pl─âti datoria. 

Aici ├«nchei rezumatul situa┼úiei economice a┼ča cum reiese ea din rapoartele CEPS ┼či revin la interpret─ârile mele. De la ├«nceputul crizei economice, elita greceasc─â s-a comportat ca ┼či cum tot ce ├«nsemna m─âsur─â de redresare era o pedeaps─â impus─â din afar─â. Alte guverne (cele mai spectaculoase s├«nt cazurile din Irlanda, Estonia, Letonia) au internalizat problema, au luat m─âsuri de t─âiere a cheltuielilor ┼či de redresare ┼či au revenit rapid pe cre┼čtere economic─â. Grecia ├«ns─â a vorbit foarte mult de austeritate ┼či a f─âcut foarte pu┼úin. Politicianul grec mediu a v─âzut ca pe o datorie de onoare s─â fie ┼čmecher, s─â dea vina pe nem┼úi ┼či pe troic─â, pentru c─â oropsesc poporul. Poporul a fost pl├«ns, m├«ng├«iat pe cre┼čtet, dar ├«n esen┼ú─â min┼úit ┼či sacrificat din motive populiste. A sabota ├«n implementare propriile promisiuni de restructurare a devenit o obliga┼úie de serviciu pentru politicienii greci. De fapt, elita politic─â ┼či-a s─âpat singur─â groapa ┼či a deschis drumul pentru Syriza. Pentru c─â dac─â tot ce spui poporului este ceva de genul ÔÇ×troica e tic─âloas─â ┼či ne pune s─â facem austeritate s─âlbatic─â, noi ├«ncerc─âm s─â rezist─âm, dar e greuÔÇť, atunci inevitabil, la un moment dat, poporul ├«i va prefera pe cei care spun ÔÇ×troica e tic─âloas─â ┼či nu trebuie s─â facem cum spune eaÔÇť. Syriza e ┼či ea acum domesticit─â de r─âspunderea guvern─ârii, pentru c─â povestea economic─â e diferit─â de povestea politic─â din campanie. 

Dac─â Grecia ar fi fost o ┼úar─â din America Latin─â, deci f─âr─â Uniunea European─â ┼či f─âr─â zona euro, ar fi fost singur─â cu debitorii. Ar fi trebuit s─â reduc─â brusc ┼či masiv cheltuielile ÔÇô iar dac─â declara falimentul ┼či nu pl─âtea datoria, tot avea un deficit bugetar enorm, deci nu sc─âpa oricum de o austeritate chiar ┼čocant─â ┼či f─âr─â alternativ─â. Dar sub umbrela euro, o parte a datoriei grece┼čti a fost ┼čtears─â pentru c─â Grecia a avut spatele asigurat de UE ┼či de Banca Central─â European─â ├«n negocierile cu creditorii priva┼úi, iar cea mai mare parte a datoriei a fost preluat─â de celelalte state europene, care i-au acordat o perioad─â de gra┼úie de zece ani. E drept c─â i-au acordat aceast─â perioad─â abia ├«n 2012, dup─â ce s-au g├«ndit ┼či r─âzg├«ndit. Dar totu┼či e important. 

├Än schimb, partenerii europeni au cerut ni┼čte reforme care, de fapt, nu au fost niciodat─â f─âcute cu adev─ârat. Pe acest fond, vine la putere Syriza. Cu ni┼čte scheme de intimidare care se bazau pe nara┼úiunea cu troica ┼či germanii cei r─âi. Ar fi trebuit ca restul Europei s─â clipeasc─â sub amenin┼úarea c─â Grecia va refuza s─â pl─âteasc─â datoria. Nu a clipit. Apoi, exoticul ministru de finan┼úe grec a propus o schem─â la modul: s─â leg─âm plata datoriei de cre┼čterea PIB. Aceast─â g─âselni┼ú─â intelectual─â a fost salutat─â de mul┼úi oameni serio┼či. P─ârea c─â sun─â bine. Dar nu e de bine. E ca ┼či cum ai cere ├«mprumut de la un prieten ┼či i-ai spune: ├«┼úi dau banii ├«napoi c├«nd mi-o merge bine. Evident, omul e reticent s─â ├«┼úi dea ni┼čte bani pe care nu ┼čtie c├«nd ├«i va vedea ├«napoi. Dar perversitatea situa┼úiei const─â ├«n faptul c─â cea mai mare parte a datoriei grece┼čti avea deja o perioad─â de gra┼úie de zece ani. Urgen┼úele de plat─â nu erau c─âtre statele membre ÔÇô pe care le amenin┼ú─â Atena c─â se arunc─â de pe acoperi┼č ÔÇô, ci c─âtre FMI, iar ce avea de plat─â ├«n 2015 era suportabil. 

Unde erau probleme reale era la lichiditatea b─âncilor. B─âncile grece┼čti ar trebui s─â ├«mprumute bani av├«nd ca garan┼úie rezervele de la banca na┼úional─â a Greciei. Av├«nd ├«n vedere declara┼úiile ministrului de finan┼úe c─â ar putea declara falimentul ┼či s─â ias─â din euro, deponen┼úii retrag cam dou─â miliarde de euro pe zi din b─ânci. Cu alte cuvinte, guvernul Syriza face scandal ca s─â rezolve o problem─â care nu e nici grav─â, nici urgent─â (plata datoriei ├«n 2015), agrav├«nd problema real─â ┼či urgent─â (lichiditatea b─âncilor). Apoi, agresivitatea Syriza a schimbat dezbaterea ├«n statele membre ├«mprumut─âtoare. Oamenii ┼či-au dat seama c─â, de fapt, grecii au votat s─â nu mai pl─âteasc─â ni┼čte bani care s├«nt ai lor, ai cet─â┼úenilor celorlalte state membre. Toate acele mecanisme financiare de ajutor ┼či ├«mprumuturile bilaterale s-au bazat pe ideea de solidaritate european─â. ├Äns─â transferul datoriei grece┼čti de la priva┼úi spre statele membre (o reu┼čit─â economic─â) s-ar putea s─â aib─â efecte perverse ├«n dezbaterea politic─â. C├«t─â vreme datoria era a unor b─ânci ┼či fonduri private, p─ârea c─â pe neam┼úul sau spaniolul sau slovenul simplu nu ├«l prive┼čte: se ceart─â grecii cu ni┼čte bancheri ┼či at├«t. Cu datoria grecilor preluat─â de alte state, deja se pune altfel problema: adic─â grecii au votat ei ├«ntre ei s─â nu ne mai dea banii care s├«nt ai no┼čtri? Dup─â ce c─â i-am l─âsat cu plata din 2022 ├«ncolo? Banii no┼čtri!? ┼×i astfel instinctul tribal al aleg─âtorului grec porne┼čte instincte tribale la alte popoare ┼či se face praf ideea de solidaritate.  

facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE 

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Paguba unor rom├óni care ┼či-au rezervat vacan┼úe ├«n Grecia. ÔÇ×O voce r─âstit─â a spus c─â doar turi┼čtii din Rom├ónia fac astaÔÇŁ
Mai mul┼úi rom├óni care voiau s─â-┼či rezerve vacan┼úa ├«n Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turi┼čtii au pierdut sute ┼či chiar mii de euro pe care e posibil s─â nu-i mai recupereze.
image
Disput─â ├«ntr-o gr─âdini┼ú─â f─âcut─â cu banii statului ungar: ÔÇ×Pot veni ┼či copii rom├óni, dar educa┼úia va fi ├«n maghiar─âÔÇŁ
Biserica Reformat─â a construit ├«n Huedin (jude┼úul Cluj) o gr─âdini┼ú─â cu predare ├«n limba maghiar─â. Un reprezentant al bisericii a precizat c─â gr─âdini┼úa a fost construit─â cu sprijin din partea┬á statului ungar, dar c─â va primi ┼či copii rom├óni.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.