Aferim! ┼či pa┼čopti┼čtii

Publicat în Dilema Veche nr. 580 din 26 martie - 1 aprilie 2015
Aferim! ┼či pa┼čopti┼čtii jpeg

M-am uitat la

cu acela┼či g├«nd cu care am citit scenariul acum aproape doi ani, c├«nd Radu Jude mi l-a dat s─â-l citesc: e Rom├ónia pe care au refuzat-o pa┼čopti┼čtii, pe care au ├«ncercat s─â o schimbe pa┼čopti┼čtii (m─â leag─â o prietenie de Jude, deci s─â nu v─â a┼čtepta┼úi la ceva obiectiv ├«n textul care urmeaz─â, s├«nt doar g├«nduri de om care nu se pricepe la filme, doar la istorie ┼či politic─â). Aceea┼či senza┼úie pe care am avut-o c├«nd am citit volumele Constan┼úei Vintil─â-Ghi┼úulescu, consultant istoric la film. Doar c─â ceea ce c─âr┼úile Constan┼úei ├«┼úi spun molcom, filmul lui Radu Jude ├«┼úi transmite direct ┼či vizual, ca un pumn ├«n stomac. De asta ie┼či de la film cu o senza┼úie de ame┼úeal─â, pentru c─â ┼úi-a fost transmis─â o Rom├ónie pe care nu o cunoa┼čtem aproape deloc. Tradi┼úional, singurele atingeri de Rom├ónia dinainte de 1848 pe care ni le-am permis ├«n cultura rom├ón─â vizau c├«teva episoade eroice ├«n film ┼či literatur─â, cu figura lui Tudor Vladimirescu for┼úat─â de istorici s─â joace rol de moment schimb─âtor de epoc─â. Apoi, filmele cu Florin-Piersic-b─ât─âu┼č-de-boieri-┼či-de-turci centrate pe intrigi politice, venite pe un fond cultural deja preg─âtit: aten┼úia focalizat─â aproape exclusiv pe clasa politic─â ┼či pe elita boiereasc─â. ├Än schimb, c─âr┼úile Constan┼úei Vintil─â-Ghi┼úulescu au mers spre ┼ú─ârani, t├«rgove┼úi, preo┼úi, robi, ├«ncerc├«nd un demers de redare a societ─â┼úii pre-pa┼čoptiste ├«n ├«ntregul ei. Jude decupeaz─â de acolo povestea celor afla┼úi pe cea mai joas─â treapt─â a ierarhiei, romii sclavi.

De asta,

e un film care vorbe┼čte despre o ┼úar─â ┼či familiar─â, ┼či bizar─â ├«n acela┼či timp. Pentru c─â nu avem acces ├«ndeob┼čte la acea Rom├ónie. Pentru c─â acea Rom├ónie a fost neinteresant─â pentru canonul nostru cultural, format doar peste c├«teva decenii ┼či preocupat de alte subiecte. Oamenii din film vorbesc o limb─â pe care o ├«n┼úelegem ┼či nu tocmai, e limba de dinainte de marele import de fran┼úuzisme din secolul al XIX-lea. O limb─â rom├ón─â ┼či totu┼či bizar─â, ├«n care oamenii se adreseaz─â unul altuia cu apelative de polite┼úe turce┼čti, pentru c─â ┼či un slujba┼č m─ârunt cum e Costandin, zapciul personaj principal, o rupe pe turce┼čte ÔÇô a┼ča erau vremurile, trebuia s─â te descurci ├«n turc─â ┼či greac─â pentru a ie┼či din plas─â. O lume ├«n care nu exist─â stat ├«n afara tutelei boiere┼čti ÔÇô Jude ├«l construie┼čte pe Costandin ca zapciu m├«ndru, umblat ┼či ├«n┼úelept, dar ├«n final ├«l pune pe boier s─â-l demoleze cu un gest. O lume ├«n care nu exist─â aproape nimic din ce ├«nseamn─â pentru noi Rom├ónia secolului al XIX-lea, pe care o ┼čtim de la ┼čcoal─â ┼či din literatur─â. Pentru c─â toat─â acea Rom├ónie e o crea┼úie ulterioar─â a pa┼čoptismului. 

├Än┼úeleg prin acest termen curentul manifestat la Revolu┼úia din 1848 ┼či care a acaparat apoi elita politic─â ÔÇô o epoc─â de schimbare ├«n care copiii de boieri s-au revoltat ├«mpotriva lumii p─ârin┼úilor lor. Revolu┼úie ca atare am avut numai ├«n Valahia, unde a fost instalat un guvern revolu┼úionar, cu un program radical de reforme. ├Än Transilvania, revolu┼úia rom├ón─â a fost mai degrab─â o contra-reac┼úie la cea maghiar─â, pentru c─â ungurii au amestecat liberalismul socio-politic cu ignorarea drepturilor minorit─â┼úilor ┼či au pl─âtit scump pentru asta, transform├«nd rom├ónii ├«n unealta Vienei contrarevolu┼úionare. ├Än Moldova a fost o agita┼úie limitat─â a c├«torva fii de boieri, repede aresta┼úi ┼či trimi┼či ├«n exil. Guvernul revolu┼úionar de la Bucure┼čti a fost de scurt─â durat─â ┼či nefunc┼úional din cauza rupturii ├«ntre radicali ┼či modera┼úi. ┼×i totu┼či, acea genera┼úie a ├«nvins ulterior ┼či a purces la crearea Rom├óniei moderne ca o copie a lumii occidentale, adic─â ├«n refuzul expres al lumii din

Ne e greu s─â ├«i ├«n┼úelegem pe pa┼čopti┼čti din dou─â motive: 1) nu ├«n┼úelegem lumea mo┼čtenit─â de ei ┼či 2) povestea lor a ajuns la noi spus─â de inamicii lor. ├Än epoca ├«n care se ├«nt├«mpl─â

copiii de boieri plecau la studii la Paris, Viena ┼či ├«n Prusia. Se ├«ntorceau ┼či g─âseau o lume ├«n care totul era de schimbat sau de-a dreptul de abolit. Ceea ce s-a ┼či ├«nt├«mplat ├«n urm─âtorii 50 de ani, sub diverse programe ┼či personalit─â┼úi: de la cuplul Cuza ÔÇô Kog─âlniceanu la cuplul Br─âtianu ÔÇô Carol I. 

În

, o cucoan─â trece afectat─â prin cadru, ├«n costum parizian de epoc─â, ├«n iarmarocul unde Costandin face un ban cinstit v├«nz├«ndu-l pe ┼óintiric, ┼úig─ânu┼č fugit de la mo┼čie pentru c─â boierul ├«l b─âtea. ┼óintiric se roag─â s─â nu-l duc─â ├«napoi, ceea ce Costandin ┼či face, dar nici nu ├«l poate lua acas─â, pentru c─â nu are nevoie de el; c├«nd b─âiatul spune c─â g─âte┼čte ┼či spal─â, zapciul zice c─â pentru asta are nevast─â. Deci ┼óintiric e pus s─â-┼či fac─â autoreclam─â ├«n gura mare ┼či e v├«ndut unui boier ├«n haine turce┼čti, care ├«l cump─âr─â ca s─â-l fac─â danie la o m─ân─âstire, pentru c─â e om cu fric─â de Dumnezeu. Ce era cu cucoana ├«mbr─âcat─â fran┼úuze┼čte ├«n peisajul acesta, s├«ntem l─âsa┼úi s─â ne imagin─âm. La hanul unde poposesc zapciul ┼či Ioni┼ú─â, cu ┼úiganul Carfin prizonier, ni┼čte meseni s├«nt deranja┼úi de la jocuri de un str─âin, cu joben ┼či vorbind ceva despre o alt─â lume, din alt─â lume. Oamenii se enerveaz─â ÔÇô las─â-ne, bre, cu dintr-astea, nu vezi c─â ne distr─âm? ÔÇô, Costandin ├«l alung─â pe str─âin. Cucoana din iarmaroc ┼či str─âinul cu joben s├«nt mesagerii lumii care urma s─â vin─â.  Lumea pe care o cunoa┼čtem prea bine, lumea care ne vine ├«n cap c├«nd ne g├«ndim la Rom├ónia veche pe care o ┼čtim de la ┼čcoal─â ┼či din literatur─â. Lumea care bea bere ├«n schi┼úele lui Caragiale, pentru c─â ber─âria e inven┼úia occidental─â care va ├«nlocui rapid ciubucul. Ber─âria e burghez─â ┼či public─â, ciubucul e boieresc ┼či privat. E lumea lui Zoe Trahanache care are amoruri ├«n stil occidental. Amorul fetei de protopop din Aferim! aproape c─â nu exist─â, e doar un act carnal bun de b├«rf─â ┼či aduc─âtor de nenoroc. S-o fi amorezat boieroaica de ┼úigan? ├Än scena dinspre final ├«n care Costandin o descoase pe boieroaic─â, aceasta ├«i zice ÔÇ×CarfinÔÇť.  Cristian Tudor Popescu crede c─â asta este o gaf─â regizoral─â, adic─â regizorul ┼či to┼úi ceilal┼úi nu ┼či-au dat seama c─â actri┼úa a ├«ncurcat personajele. Nu e ├«ns─â gaf─â, ci s-a dorit un act ratat al personajului, sugestia timid─â a scenari┼čtilor c─â poate boieroaica chiar s-a amorezat de ┼úigan. At├«t de nelalocul lui pare amorul ├«n lumea pre-pa┼čoptist─â ├«nc├«t poate trece de gaf─â regizoral─â. Zoe Trahanache o fi o viper─â ipocrit─â, dar ea are dreptul la amor, pentru c─â ├«n 50 de ani Rom├ónia importase ┼či ideea de amor, al─âturi de haine ┼či institu┼úii ale modernit─â┼úii. 

Pa┼čopti┼čtii rom├óni s├«nt pentru noi o specie greu de ├«n┼úeles pentru c─â ne e greu de ├«n┼úeles cum ar─âta lumea lor ├«nainte de ei. Aferim! ne face acest serviciu public. ├Än 50 de ani, acea genera┼úie a luat o provincie turceasc─â marginal─â chiar ┼či ├«n economia Imperiului Otoman ┼či a proclamat-o regat cu un rege neam┼ú, cu prefec┼úi ┼či sergen┼úi de poli┼úie ├«n stil francez, cu ber─ârii, cu o reform─â agrar─â timid─â, dar pentru care a fost nevoie de o lovitur─â de stat dat─â de Cuza, cu Banc─â Na┼úional─â pe model englez, f─âcut─â de Carada, nepot de greci veni┼úi cu fanario┼úii, cu universit─â┼úi care doar peste dou─â genera┼úii aveau s─â produc─â exces de intelectuali ┼čomeri atra┼či de ideologii proste┼čti, dar moderne. La toate aceste schimb─âri au reac┼úionat ceilal┼úi. Curentul antipa┼čoptist, ├«n diversele sale forme, de la conservatorismul politic la romantism, junimism, p─â┼čunism. Eminescu, Creang─â, Caragiale, Iorga, Maiorescu, to┼úi au reac┼úionat contra curentului pa┼čoptist. Cel mai mare poet, cel mai mare povestitor, cel mai mare dramaturg, cel mai mare istoric, cel mai mare critic literar. To┼úi au reac┼úionat nu fa┼ú─â de Rom├ónia mo┼čtenit─â de pa┼čopti┼čti, ci fa┼ú─â de Rom├ónia re-creat─â de pa┼čopti┼čti. Nu le pl─âcea. Copierea Occidentului, modernizarea rapid─â, ignorarea ┼ú─âr─ânimii (┼či, ├«ntre noi fie vorba, a romilor elibera┼úi ÔÇô care aproape dispar din istoriografie odat─â drama robiei terminat─â). Noi to┼úi ne g├«ndim la Rom├ónia lui Caragiale c├«nd ne g├«ndim la acea epoc─â. Ideea c─â au trecut doar 50 de ani ├«ntre Rom├ónia din

┼či Rom├ónia lui Caragiale pare ciudat─â. Proiectul pa┼čoptist a adus chiar at├«t de multe schimb─âri. Ura de sine a acelei genera┼úii de copii de boieri care au plecat la Paris era ura fa┼ú─â de Rom├ónia premodern─â. De aici dorin┼úa de a schimba tot.  Genera┼úiile urm─âtoare s-au format oarecum ├«mpotriva lor, au inventat pentru ei termeni ca ÔÇ×bonjuristÔÇť. Dar ei au pus bazele Rom├óniei moderne. ┼×i doar ├«n┼úeleg├«nd lumea pre-pa┼čoptist─â putem ├«n┼úelege acea ur─â de sine care a devenit proiect reformator. 

Radu Jude se joac─â cu referin┼úele culturale ├«n filmul s─âu. Una foarte reu┼čit─â e s─â-i pun─â pe Victor Rebengiuc ┼či Lumini┼úa Gheorghiu s─â joace din nou roluri de ┼ú─ârani, so┼ú ┼či so┼úie, c─âlca┼úi de st─âp├«nire. ├Än Morome┼úii erau vizita┼úi de Jupuitu, venit s─â ├«ncaseze fonciirea. Le caut─â prin cas─â ceaunele ┼či velin┼úele, ├«n zbieretele femeilor, cu Rebengiuc-Moromete protest├«nd principial, dar deta┼čat, pe ideea c─â ÔÇ×n-amÔÇť. ├Än Aferim!, zapciul Costandin ├«i calc─â pentru a-l c─âuta pe robul Carfin. ├Äl caut─â prin cas─â ┼či pod, ├«n zbieretele femeii ┼či cu Rebengiuc-┼ú─âranul etern protest├«nd pasiv pe ideea c─â nu ├«l are. Joaca foarte serioas─â a lui Jude te pune pe g├«nduri: ce s-a schimbat pentru acest Moromete generic ├«n cei 100 de ani care despart cele dou─â personaje istorice? Istoric vorbind, putem trece ├«n revist─â c├«teva schimb─âri. Dou─â reforme agrare, una for┼úat─â de Cuza, a doua voluntar executat─â de elita politic─â ÔÇô clasa boiereasc─â dup─â primul r─âzboi mondial, ceea ce Neagu Djuvara nume┼čte cea mai mare autoexpropriere din istorie. Peste ┼čase milioane de hectare expropriate ┼či date ┼ú─âranilor. Dar ┼či reforma lui Cuza, ┼či reforma lui Ferdinand au fost solu┼úii de moment, suprapopularea rural─â ┼či urbanizarea ├«nceat─â au fragmentat propriet─â┼úile ┼či au f─âcut ca genera┼úiile imediat urm─âtoare s─â revin─â la s─âr─âcie. Copiii lui Moromete au ┼čcoal─â de stat ┼či iau drumul ora┼čului, vecinul lui e activist de extrem─â dreapt─â, semne ale unei modernit─â┼úi, cu bune ┼či rele, care pentru ┼ú─âranul din Aferim! nu exista. ┼ó─âranul din Aferim! ┼či Moromete s├«nt similari, dar primul pare un personaj etern, al doilea pare ultimul din specia sa. 

Sandra Pralong vorbea acum c├«┼úiva ani de ideea de neo-pa┼čopti┼čti, ├«n volumul unde a adunat diverse texte ale unor rom├óni care s-au ├«ntors ├«n ┼úar─â dup─â ce au petrecut ceva vreme afar─â. Cred c─â termenul ar trebui extins pentru a desemna ├«ntregul proiect de modernizare prin care a trecut Rom├ónia dup─â 1989. S-ar putea ca, peste 30 de ani, genera┼úia care a f─âcut Revolu┼úia rom├ón─â, care a reu┼čit rupturi politice ├«n 1996 ┼či 2004, care s-a raportat la Rom├ónia lui 1990 ca la o ┼úar─â unde totul e de schimbat sau de abolit, s─â sufere aceea┼či nedreptate istoric─â ca ┼či pa┼čopti┼čtii. Pentru c─â genera┼úiile viitoare nu vor mai cunoa┼čte Rom├ónia lui Ceau┼čescu, ci Rom├ónia schimbat─â de neo-pa┼čopti┼čti. ├Än acest sens, ┼či cel─âlalt film-pumn-├«n-stomac din acest an ÔÇô

ÔÇô este filmul unei schimb─âri: Justi┼úia din 2002 era Justi┼úia dinainte ca revolu┼úia neo-pa┼čoptist─â s─â ajung─â ┼či acolo. Numai st├«nga radical─â (reprezentat─â ├«n mod trist ┼či de cronica lui Andrei Gorzo la filmul lui Giurgiu, care preia papagalice┼čte cli┼čeele despre anticorup┼úie ale curentului CriticAtac) crede c─â nu se schimb─â nimic dac─â nu e cu lupt─â de clas─â. E greu azi s─â ├«┼úi mai aduci aminte de unde s-a plecat ├«n 2003 (prin preluarea administr─ârii Justi┼úiei de c─âtre CSM) ┼či 2005-2006 (prin reformele Macovei care au eliberat magistra┼úii din sclavia superiorilor) ┼či cum ar─âta sistemul de justi┼úie atunci. E greu deci s─â vezi distan┼úa parcurs─â.  ├Äntr-un fel e ┼či normal s─â l─âs─âm distan┼úa ├«n urm─â, odat─â parcurs─â: tr─âim, ne raport─âm la lumea de azi, a┼ča cum o cunoa┼čtem. Lumile pe care le-au avut de schimbat pa┼čopti┼čtii ┼či neo-pa┼čopti┼čtii se pierd ├«n fundal, noua lume devine noua normalitate ┼či pare c─â a fost a┼ča dintotdeauna.

facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE  

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Secretele ┼či costurile unei case ecologice din paie. Este ca pe vremea bunicilor ┼či are consum de garsonier─â
O familie din Boto┼čani ├«┼či construie┼čte propria cas─â eco, din lut ┼či balo┼úi de paie, dup─â modelul locuin┼úelor ┼ú─âr─âne┼čti de acum un secol. Avantajele sunt nenum─ârate, spune b─ârbatul, inclusiv costurile la utilit─â┼úi fiind comparabile cu cele ale unei garsoniere.
image
Momentul de glorie ├«n care Rom├ónia a fost pe locul 2 ├«n lume la Olimpiad─â, dup─â SUA. De ce a sfidat Ceau┼čescu Rusia
La Olimpiada┬á de var─â din 1984, din Los Angeles, Rom├ónia a adus acas─â 53 de medalii, situ├óndu-se pe locul 2 ├«n lume, dup─â SUA. Participarea la evenimentul sportiv a reprezentat o sfidare la adresa Rusiei, care a f─âcut presiune asupra lui Ceau┼čescu pentru a boicota evenimentul. Argumentul care l-a convins pe dictator, pe l├óng─â cei 120.000 de dolari primi┼úi pentru participare, a avut leg─âtur─â cu contextul economic din ┼úar─â.
image
C├ómpurile mor┼úii de sub mall-urile din Ploie┼čti. Descoperire f─âcut─â de arheologi
Extinderea municipiului Ploie┼čti spre comunele Blejoi sau Ariche┼čtii Rahtivani a scos la iveal─â un veritabil c├ómp al mor┼úii, care ascunde deopotriv─â comori unice, vechi de mii de ani, dar ┼či informa┼úii relevante despre o civiliza┼úie demult apus─â.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.