Adevărata ciocnire a civilizaţiilor

Publicat în Dilema Veche nr. 342 din 2 septembrie - 8 septembrie 2010
Liderii contextuali de opinie  Textul cu Regele jpeg

- amintiri dintr-o săptămînă nebună -

Am avut o perioadă agitată săptămîna trecută. A început prin nepăsare, ca de atîtea ori. Aveam multă treabă, aşa că atunci cînd au început să mă sune diverse cunoştinţe cu mesajul: „ai văzut cum trebuie să plăteşti taxele, ştii că trebuie să mergi la trei instituţii?“, le-am zis că nu am timp de asta, nu poate fi aşa de rău cum zic ei. O să vezi tu, trebuie neapărat să scrii despre asta. Nu i-am crezut, pînă cînd am încercat să îmi completez declaraţiile pentru taxe, celebrele de acum trei declaraţii. Acela a fost primul moment în care m-a cuprins indignarea. Aşa că am scris un articol în România liberă, cu un titlu dur, dar un mesaj civilizat. Spuneam acolo că nu am obiecţii de principiu faţă de taxarea drepturilor de autor, dar găsesc inadmisibil să mergi tu ca cetăţean la trei instituţii să plăteşti. Cum nu era loc în spaţiul de editorial pentru a enumera toate aberaţiile din declaraţii, am revenit imediat cu un articol mai lung pe Hotnews, unde detaliam povestea. Şi mi-a venit ideea să îndemn la grevă fiscală, cu un mesaj simplu: nu mergeţi să plătiţi aceste taxe pînă cînd Guvernul nu ne oferă posibilitatea de a completa o singură declaraţie de venituri, care poate fi făcută pe Internet, şi nu lunar, ci anual. Cum l-am scris în grabă, e plin de greşeli de dactilografie, dar are şanse să rămînă cel mai citit articol al meu – a bătut recorduri de afişare şi de voturi pe Facebook, a fost preluat rapid de vreo 20 de bloguri, telefonul a început să îmi sune imediat. Restul săptămînii nu am mai putut să mă apropii măcar de munca pe care o lăsasem baltă luni. Au început să mă sune nu doar ziarişti din Bucureşti, ci de prin ţară, de la publicaţii de care nu auzisem, şi întrebarea era: bun, şi cum/ce facem mai departe? Facem? Cine? Care noi? Cei mai cu nervi îmi cereau chiar imperativ să nu o las aşa, nu se poate. M-am trezit deci cu un fel de obligaţie. Trebuie să fac ceva. Dar ce? O petiţie pe Internet. Dar nu ştiu cum să fac asta. Hai, zice un amic, scrie şi ţi-o urc eu pe net. O scriu. Trei paragrafe în care noi, subsemnaţii, ne considerăm contribuabili oneşti, dar ne declarăm în grevă fiscală pînă cînd obţinem o declaraţie unică, online şi anuală. Dacă ne semnează o sută de oameni tot e bine, îmi zice amicul entuziast. Peste 24 de ore aveam 2400 de semnături. Trebuie să vii la flash-mob-ul de vineri, de la Finanţe, mi se spune. Dar nu sînt genul. Nu se poate, acum eşti obligat. Ziariştii sună iar, cum adică grevă fiscală, ce faceţi mai departe? De ce or avea toţi impresia că eu ştiu şi am calculat totul de-a fir a păr? 

Ministrul Şeitan spune că de la finele lui septembrie vom putea trimite declaraţiile pe e-mail, premierul Boc spune că numai cei care nu vor să plătească sînt nemulţumiţi. Dar noi vrem să le dăm banii, dar să ni-i ia frumos. „Luaţi-ne banii, dar frumos“ – zic unui ziarist. Propoziţia stă apoi o jumătate de oră pe burta de la Realitatea TV. Unii îmi spun: gata, au cedat ceva, hai să încetăm. Alţii se enervează doar cînd aud ideea. Ţin cu nervoşii, tot rămîn trei declaraţii diferite, plata nu e sigur dacă va fi online, tot lunar, tot umilitor. Mai scriu un articol în Hotnews, în care spun că ar trebui să lansăm o Alianţă a Plătitorilor de Taxe şi dau o adresă de e-mail (office@crpe.ro). Încep să curgă adeziunile, oferte de voluntariat. Încerc să răspund unora, apuc doar primelor 30. Apoi flash-mob la Finanţe, fluturăm mărunţiş în borcane, jandarmii mă văd înconjurat de ziarişti, deci îmi iau buletinul. Las un print al petiţiei semnate atunci de 3600 de persoane pe treptele de la Minister. Imaginile cu petiţia şi borcanele de mărunţis umplu televizoarele toată seara. Mail-urile curg în continuare la CRPE, cu idei, propuneri şi întrebarea care devine ucigătoare: ce facem mai departe? Cum li se pare că „am dat“ în Guvernul Boc, reintru în graţiile Antenei 3, unde eram făcut „băsist“ pînă mai ieri, ajung în ipostaza haioasă de a încerca să o conving în direct pe Dana Grecu să facă grevă fiscală. Se declară convinsă la finalul emisiunii, dar dintr-un motiv greşit (statul e prea slab să îi dea amenzi), genericul curge, nu mai am timp să spun asta. Ciprian Ciucu, prietenul şi asociatul meu de la CRPE, este tocmai acum plecat la o conferinţă în Estonia, toată săptămîna. El se ocupă de partea de aplicaţii, salarii şi taxe, e o enciclopedie vie a nervilor produşi inutil de birocraţia românească – s-a nimerit plecat tocmai acum, mă asaltează cu mesaje, spune-le asta, zi-le cutare. Îi răspund: vino, că nu mai pot. Zilele următoare va trebui să decidem ce facem mai departe cu Alianţa Plătitorilor de Taxe, vom răspunde tuturor celor care ne-au scris. 

Acum, sîmbătă, mă uit la dead-line-urile pe care le-am depăşit, cu telefonul închis, şi încerc să meditez la ce a fost. Cum m-am pomenit în mijlocul unei furtuni mediatice pentru că am îndemnat într-un articol la un protest demn, cu cereri civilizate? A fost mai mult decît puteam să aştept, ba chiar mai mult decît pot duce pentru acest moment. Mai ales, încerc să îmi explic, antropologic dacă vreţi, cum un guvern cu idei reformiste poate face atîtea boacăne. Cred că am asistat la un conflict al civilizaţiilor. Din partea noastră e clar: ideea de a merge la cozi să dăm statului bani e absurdă în sine. Din partea lor pare la fel de clar: ideea de a se gîndi cum se vede dinspre cetăţean le e absurdă. Am aflat cum au ajuns la normele de aplicare: aveau o ordonanţă prin care trebuiau să ia bani, au întrebat fiecare instituţie cum ar vrea să se întîmple. Casa de pensii a spus: păi, să vină oamenii la noi să ne dea banii şi să completeze formularul ăsta. Casa de Sănătate la fel, cea de Şomaj la fel. Au pus la cap cele trei răspunsuri şi aşa s-au născut celebrele norme. Atît ştiu ei să facă. Cînd au văzut reacţia, se miră: păi, aşa e legea. Care lege? Aia pe care am dat-o noi şi pe care trebuie să o respectaţi voi. Legea se execută, nu se discută. Păi, e proastă. Dom’le, e lege, e scrisă de experţi, zbiară şeful Casei de Şomaj. Care experţi? Ăştia ai noştri. Am scris la Hotnews despre declaraţia de la Casa de Şomaj, care te întreabă care e salariul mediu pe economie. Exemplul a ajuns apoi celebru, probă de imbecilitate citată de toţi. Ziariştii de la Realitatea îl sună pe Silviu Bian, şeful de acolo: dvs. ştiţi cît e salariul ăsta? Se enervează, zbiară, cum îndrăznesc să-l întrebe aşa ceva. Doar el e un om bun, şi-a pus funcţionarii să le explice oamenilor (să fie mulţumiţi că le explică), a prelungit programul. Omul nu înţelege pur şi simplu, i se pare că dacă a prelungit programul cu o oră e un şef de instituţie uman. Dinspre noi, se vede că e absurd să se aştepte măcar să mergem acolo. Trăim în filme diferite, în ţări diferite. Asta da ciocnire a civilizaţiilor.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucraina „fierbe“: înfrângerea teribilă cu România, descrisă într-un cuvânt de presa de la Kiev
Prezentă cu vedetele ei în SUA, echipa Ucrainei a suferit un rezultat de neconceput.
image
Mii de iranieni au ieșit în stradă în semn de susținere a atacului asupra Israelului
Mii de iranieni au ieșit duminică dimineața devreme pe străzile din Iran, în semn de susținere pentru atacul fără precedent cu drone și rachete în curs de desfășurare împotriva dușmanului înrăit Israel.
image
De ce a primit un jandarm din București în contul personal peste 1,6 milioane lei. „Ce de bani!”
Un subofiţer de la Direcția de Jandarmerie a Municipiului București, care îşi aştepta zilele acestea salariul, s-a trezit că i-au intrat în cont peste 1,6 milioane lei, adică peste 300.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.