A se slăbi cu munții și natura în reclame

Publicat în Dilema Veche nr. 338 din 5 - 11 august 2010
Liderii contextuali de opinie  Textul cu Regele jpeg

Am urmărit amuzat scandalul cu brandul la ţară, cu gîndul la CNN. La CNN pentru că acolo văd eu reclame pentru ţări. Şi nu pentru că ar fi pasionante. Dimpotrivă, reclamele pentru ţări sînt deosebit de plictisitoare, dar cum călătoresc oarecum frecvent prin ţări unde CNN este singurul post cu o limbă pe care o înţeleg, stau pe CNN şi nu am unde să schimb canalul cînd bagă reclame. Drept urmare, le ştiu cam pe toate fără să vreau. Aşa că am un fel de top. 

În primul rînd, sînt sceptic faţă de ideea că cineva s-ar duce într-o ţară pentru că vede un spot la televizor. Să încerci să aduci oameni într-o ţară printr-un mijloc scump cum e televiziunea, mai ales posturi ca CNN sau Euronews, e ca şi cum ai da cu tunul după muşte. Desigur, întreaga industrie de imagine, PR, branding şi alte frecţii la picior de lemn se entuziasmează pentru chichiţe jenante, că e frunza verde cu albastru, şi asta inspiră diversitate, bla bla. Dar eu unul nu m-aş duce într-o ţară doar pentru că văd o reclamă generică la televizor şi aş considera uşor dus cu pluta pe oricine face aşa ceva. Dacă ştie cineva asemenea indivizi, să mi-i arate şi mie. 

Consider utile doar reclamele care spun ceva concret despre ţara respectivă pentru un public dat. De aceea, pe primul loc pentru mine este reclama la Macedonia. Care nu e pentru turişti, ci pentru investitori. Dacă tot e CNN International, post urmărit de oameni care stau prin hoteluri, atunci s-ar zice că destui dintre ei sînt potenţiali investitori. Iar din reclama Macedoniei afli în 30 de secunde cît e taxa pe venit, că are intrare liberă pe piaţa UE, că taxele pe salarii sînt mici, că forţa de muncă este educată şi că legislaţia pentru investiţii este coerentă şi stabilă. Deci, hai în Macodonia şi fă afaceri. Simplu şi la ţintă. Pe locul 2 este reclama Georgiei, în care se citează rapid diverse topuri în care Georgia iese pe primele locuri la reformă şi uşurinţa de a face afaceri, iar mesajul este ceva de genul: e pe undeva o ţară despre care trebuie să afli X şi Y, şi mai trebuie să afli că noi sîntem speciali şi nu suportăm să nu fim pe primul loc, de asta oferim avantajele cutare, de asta avem atîtea investiţii şi mai aşteptăm şi altele. Adică Georgia a făcut reformele şi apoi s-a apucat să cotcodăcească realizarea în brand, nu invers. 

Dar aceste reclame care chiar spun ceva sînt rare. Cele mai multe reclame de ţară sînt despre natură. Natura este plictisitoare în reclame, oricum o iei. Dă-mi orice peisaj natural şi un regizor priceput şi iese o reclamă fandosită. Dai un cadru cu plajă/munte, o fată care zîmbeşte, un copil, un animal care fuge liber, un apus de soare şi gata reclama. Care poate fi de oriunde şi nu spune nimic despre cum este acolo de fapt. Am început deja să am reflexul următor: cînd văd reclamă cu natură încep să cred că ţara respectivă nu are de fapt nimic de oferit concret, dar vrea să se vadă la televizor, aşa că bagă soluţia cu natura. Altă problemă e aglomeraţia. Cum ţările împart clima şi continentele, au cam aceleaşi chestii, unele soare şi plajă, altele munţi. Egiptul este tărîmul soarelui, bla bla. Tunisia e cam la fel, are nisip şi soare. Ciprul este insula mediteraneană cu mult soare şi relaxare (în caz că aveaţi emoţii că ar ninge în Cipru). Grecia are plajă şi soare. Ei, serios?! Dacă nu erai suficient de idiot să nu ştii că Cipru e insulă sau că în Grecia şi Egipt mori de cald vara, nu afli nimic nou de acolo. Croaţia e ceva mai sofisticată, pe lîngă mare şi soare, are o mulţime de soiuri de vin şi multe variante de peşti. Acesta a fost calupul mediteranean. Vine apoi calupul continental. Aici invariabil sînt munţi. Armenia este o ţară cu munţi, mănăstiri şi oameni care dansează voios ceva folcloric à la Favorit TV. Aici intră şi precedenta campanie a României, cea cu munţi, cluburi de noapte, deltă şi Hagi plus Nadia. Delta era singura chestie originală, asta dacă nu cumva or exista turişti care să vrea să vadă crescătorii de gimnaste. Bulgaria are şi mare, şi munţi, şi soare, vrea să le împuşte pe toate în 30 de secunde. Azerbadjan nu are munţi, dar e puntea de legătură între Asia şi Europa. Problema cu munţii în Europa e că sînt cam peste tot. Adică, dacă îmi ceri să-ţi zic în 20 de secunde ce ţări în Europa nu au munţi, nu îmi vin decît Ungaria, Olanda şi Republica Moldova. Or mai fi şi altele, dar dintre ţările europene, cert e că cele mai multe au munţi. Deci, o reclamă cu munţii Carpaţi e de două ori proastă. Întîi pentru că e cu natură, care e plicticoasă şi nu zice nimic, apoi pentru că e cu munţi, care sînt banali şi nu zic nimic. Cum, munţii noştri sînt banali, cum pot să zic aşa ceva, am văzut cheile Cernei, Transfăgărăşanul, Bucegii!?!? Da, le-am văzut. Munţi, ce să zic, banali, aşa sînt munţii peste tot, frumoşi pentru cine are chef de ei. Puneţi aici că sînt turist urban prin vocaţie, aşa că am o părtinire, dar argumentul rămîne: munţi sînt peste tot. 

O cunoştinţă care s-a nimerit în celebrul de acum comitet de brand strîns de Elena Udrea îmi spune că în concepţia agenţiei povestea cu grădina din Carpaţi trebuia să spună că munţii noştri, spre deosebire de ai altora, sînt sălbatici şi neatinşi de civilizaţie. Asta ar fi fost o idee ceva mai cu moţ, dar nu reiese deloc din conceptul prezentat. Şi, oricum, subtextul era ceva de genul: noi sîntem cam sălbatici, rămaşi în urmă, nu vă aşteptaţi la drumuri şi servicii normale, dar găsiţi totuşi ţărani cum voi nu mai aveţi şi mîncare pe stil vechi, hai, veniţi totuşi. Adică să transformăm slăbiciunea în avantaj, cum ar veni. Mă îndoiesc că asta e o reţetă pentru turismul de masă, pentru că majoritatea oamenilor vor siguranţă şi civilizaţie. Dacă ne vindem direct pe post de barbari buni de vizitat, nu vor mai veni mulţi. Dacă însă sîntem prea subtili în a transmite acest mesaj, nu se mai înţelege, cum s-a şi întîmplat pînă la urmă. Mi se pare o cotcodăceală greşită şi mai bine foloseam banii ca să încurajăm cele cîteva inţiative private şi locale care chiar promovează zonele lor şi au ceva de arătat (am scris acum doi ani în România liberă un articol care spunea ceva de genul: Elena Udrea este un viitor scandal ambulant, iar Ministerul Turismului o instituţie inutilă, dar dacă tot ne-am ales cu amîndouă, poftim o listă de proiecte concrete deja începute de oameni inimoşi în plan local, care pot fi susţinute. Între timp, Udrea a fost promovată la ceva mai mare, iar politica din turism tot grandoman nepricepută este). 

Nu ştiu cum vor arăta clipurile din campanie. Dar aş paria că o mulţime de oameni obosiţi după o zi de alergături şi conferinţe vor vedea la CNN imagini cu munţi şi mănăstiri şi vor zice ceva de genul: a se scuti, altă ţară ridicolă care se bagă în seamă cu natura.

image png
Cum și ce se mai fură în România
Cum a fost cazul unui angajat din comerț, care vindea vinuri și care a fost condamnat nici mai mult, nici mai puțin decît la moarte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Franța și Estul
Însă frustrarea acumulată de estici începe să se vadă din ce în ce mai clar în politica internă a acestor state.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Frica lui Putin jpeg
De unde ne vine pericolul
Da, Biblia, cu poveștile ei incomode, a speriat pe mulți slabi de înger de-a lungul secolelor.
index jpeg 5 webp
Cleopatra și o doză din istoria berii
Spre deosebire de egipteni, care iubeau această băutură alcoolică, grecii și romanii nu prea o agreau, lor le plăcea vinul (poți să-i învinovățești?).
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Decivilizare și civilizare
Consolidăm aportul nostru la decivilizare și ne plîngem, apoi, că partea civilizată a societății nu se arată încîntată că este decivilizată.
image png
Ce înseamnă să fii viu?
„Dungile sînt ușor de explicat, dar ce ne facem cu partea de cal?”.
„Cu bule“ jpeg
Bobul, la modă
Bobul din domeniul coafurii feminine merită să intre în dicționare, alături de omonimele sale mai vechi și mai noi.
HCorches prel jpg
Banii, această chestiune măruntă
Dacă vrem sănătate și calitate, de aici trebuie să începem. De la bani, această chestiune măruntă.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Dacă Trump revine
Judecînd după comportamentul lui ca fost președinte, Trump nu s-a schimbat deloc.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Lifturi
Săptămîna trecută scriam despre incredibilul furnicar newyorkez.
O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.

Adevarul.ro

image
Alimentul banal care face minuni în grădină. Soluția nu poluează, vă scapă de insecte și este foarte ieftină
Otetul alb are multiple întrebuințări. Pe lângă utilizarea în bucătărie, cu ajutorul acestuia se pot curăța și lustrui diverse obiecte, sau poate fi folosit ca erbicid în grădină. Mai mult decât atât, nu poluează mediul înconjurător și nu are efecte negative asupra organismului uman.
image
Turistă dezgustată de ce a văzut pe o celebră insulă celebră din Grecia: „Te simți ca în lumea a treia” VIDEO
Turista a povestit pe TikTok experiența sa în timpul vacanței pe care a petrecut-o în insula Corfu, una dintre cele mai mari din Grecia.
image
Supervulcanii, bomba cu ceas a planetei. O erupție uriașă poate arunca omenirea în Evul Mediu sau să-i provoace extincția
Catastrofele naturale nu au ocolit Terra și au provocat mai multe extincții de-a lungul a sute de mii și milioane de ani. Vlad Manea, doctor în științele pământului cu studii postdoctorale la Caltech, Laboratorul de seismologie, explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, unde poate duce o erupție.

HIstoria.ro

image
Kosovo și reflectarea războaielor din această provincie în media.
Kosovo, o provincie din partea de sud a Serbiei, astăzi recunoscută doar de câteva state ca o țară de sine-stătătoare, se află de câteva decenii în prim-planul mass-mediei și constituie un subiect de interes, în principal datorită istoriei sale politice turbulente și a conflictelor care au degenera
image
Sosirea voluntarilor ardeleni la Iași (7 iunie 1917)
După eşecul campaniei din 1916, guvernul român şi Marele Stat Major, la începutul anului 1917, au început să pregătească pe teritoriul restrâns al Regatului, o amplă acţiune de refacere şi înzestrare modernă a unităţilor decimate în luptele din anul precedent.
image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit