Aici a fost o şcoală

Publicat în Dilema Veche nr. 486 din 6-12 iunie 2013
Aici a fost o şcoală jpeg

Să înţeleagă odată cineva că oraşul din a cărui istorie am vrea să păstrăm cît mai mult a avut o fizionomie originală şi că trăsăturile ei se datorau unor oameni pe care i-a înghiţit uitarea, pe măsură ce acestea dispar, una cîte una! Sînt şase ani de cînd am atras atenţia asupra pierderii unei clădiri care exista din 1901, fără ca desfiinţarea ei să fi fost cîtuşi de puţin justificată. Între străzile Temişana şi Cazzavillan se află piaţeta în care se găseşte, de la 1906, bustul ziaristului italian cu acest nume, fondatorul Universului – care a fost cel mai popular cotidian din Bucureşti, din 1884 pînă la suprimarea presei libere de către regimul RPR. Amintirea lui Luigi Cazzavillan o păstrează şi casa care se întinde pe colţul străzilor Temişana şi Transilvaniei: chiar dacă mi s-a spus numele altui proprietar, cred şi acum că stilul de palat veneţian era un fel de a-şi afirma identitatea şi, totodată, ascensiunea socială, pentru cineva care, originar dintr-un sat din Veneto, luptase sub steagul lui Garibaldi şi îşi cîştigase, prin munca lui, un loc în burghezia patriei sale adoptive. Casa – astăzi pe jumătate părăsită – este atît de dărăpănată încît avertismentul „Pericol de prăbuşire!“ nu e de prisos.

De partea opusă a scuarului, un gard înalt închide terenul ocupat altădată de şcoala primară cu care Cazzavillan înzestrase colonia italiană din Bucureşti, o colonie de trei sau patru sute de persoane. Şcoala avea un caracter confesional (catolic) şi privat, fiind înfiinţată sub patronajul unei asociaţii caritabile – „Umberto & Margherita“ – purtînd numele suveranilor Italiei. Primul său local fusese la nr. 113 de pe strada Berzei. Noua adresă se numea, în 1901, Păunilor colţ cu Neptun. Înainte de inaugurare avusese loc atentatul de la Monza – asasinarea lui Umberto I de către un anarhist –, aşa că şcolii i s-a dat numele reginei, iar ca omagiu pentru Umberto, s-a adus la Bucureşti un bust al regelui. L-am văzut – nu mai ştiu unde –, era de marmură şi imens. Colaborarea dintre autorităţile italiene şi arhiepiscopia catolică – creată în 1883, cu caracter misionar pentru Valahia şi Dobrogea – este de remarcat, avînd în vedere situaţia care exista de la 1870, cînd, faţă de statul unificat, cu capitala la Roma, papa se izolase, declarîndu-se „prizonierul din Vatican“. Şcoala funcţiona în paralel pentru băieţi şi fete, în limbile italiană şi română, alături de care se predau, facultativ, germana şi franceza, avînd în vedere că erau primiţi şi alţi elevi decît italieni, din familiile catolice. Programul mai cuprindea aritmetica, dar şi gimnastica şi muzica (canto sau pian). Se trimiteau de la Roma atît manuale de italiană, cît şi texte menite să cultive sentimentul naţional al expatriaţilor – racconti e biografie di storia patria (probabil extrase din inevitabilul E. de Amicis).

Solidaritatea între membrii comunităţii italiene din Bucureşti era întreţinută şi de o structură de organizare apărută din 1901 – Cercul Italian, un club care a rămas activ şi în perioada interbelică. Ţara de origine a părinţilor continua şi atunci să furnizeze literatură patriotică pentru copii – de bună calitate, pot să asigur eu, care am avut, înainte de a învăţa limba, cărţile frumos ilustrate I grandi navigatori italiani şi I grandi capitani italiani. Fotografia pe care o găsesc în cartea din care am cules mare parte din informaţiile de mai sus arată o clădire cu un etaj, acoperită cu tablă, simplă ca stil, încăpătoare: era loc pentru 350 de elevi. Nu mai există, dar o pancartă anunţă că terenul aparţine statului italian, deci ambasada a luat hotărîrea de a desfiinţa şcoala.

Nu e de felicitat.

Cazzavillan o donase Italiei după ce cheltuise cu construcţia ei 130.000 de lei. Spiritul lucrativ al gazetarului se dovedise cu prisosinţă: Universul începuse prin cumpărarea unei modeste maşini de imprimat, la care lucrau numai el şi nevasta (româncă). Primul sediu al ziarului fusese în Calea Dorobanţilor nr. 8, de unde a trecut, doi ani mai tîrziu, în 1886, pe strada Brezoianu. Acolo, la nr. 19, s-a statornicit şi se va ridica palatul în care au funcţionat redacţia şi tipografia, în vremea în care Stelian Popescu le preluase la căsătoria cu văduva moştenitoare a ctitorului. Ne putem închipui că succesul întreprinderii s-a datorat nu numai activităţii de presă, ci şi publicităţii comerciale. Într-adevăr, acolo se făcea reclamă pentru diverse produse ale industriei italiene (biciclete, maşini de cusut, pălării, corsete, vinuri sau vermuturi). Cititorii erau atraşi, de asemenea, de anunţurile pentru pastă de dinţi, ba chiar pentru alte inovaţii farmaceutice: pilule pentru slăbit, pentru regenerarea părului sau pentru colorarea lui, pentru tratarea sifilisului sau a holerei şi contra bătăturilor, pînă şi „vin praf“ – adică un fel de Nescafé...

Biografia lui Cazzavillan (Cacciavillan, nume răspîndit şi astăzi în regiunea natală) se datorează unor istorici clujeni (Ioan-Aurel Pop şi Ion Cârjă), care au izbutit, cu acest prilej, să plaseze un destin uitat în contextul epocii.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

Foto: L. Muntean

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

alunite jpg
De ce nu e bine să‑ți numeri alunițele: credințe și superstiții din folclorul românesc
Alunițele sunt mai mult decât semne estetice pe corp. În unele culturi, ele sunt considerate simboluri care pot prezice destine. Poveștile din folclor ne avertizează însă: ce să facem și să nu facem când vine vorba de ele.
Fermă de gaini  Foto Pixabay  jpg
Câte animale ai voie să crești în curte, la oraș și la sat. Reguli diferite pentru crescătorii de animale
Un ordin al Ministerului Sănătății stabilește cadrul general pentru creșterea animalelor și păsărilor în gospodării, însă consiliile locale pot adopta regulamente proprii care îi pot afecta pe crescătorii de animale.
sofer pexels jpg
Viteza ideală pe autostradă pentru un consum minim de combustibil. Ce spun datele și fizica vehiculului
Viteza optimă de rulare pe autostradă, din perspectiva eficienței carburantului, este una dintre cele mai frecvente dezbateri între șoferii care doresc să reducă costurile de deplasare.
cand se uda gradina seara sau dimineata jpg
Dimineața sau seara? Când și cum se udă grădina de legume sau flori pe timpul verii
În timpul verii, stropitul grădinii poate deveni un test de răbdare și cunoștințe pentru toți gospodarii.
Elevi la școală  Foto Freepik (2) jpg
„Copiii trișează în masă cu AI-ul”. Avertismentul dur al mentorului de olimpici despre factura uriașă pe care o vor plăti elevii
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Comisia Europeană au publicat noul Cadru de Alfabetizare AI pentru elevi și profesori din ciclul primar, gimnazial și liceal. Un profesor care pregătește olimpici explică pericolul accesului necontrolat la ChatGPT.
image png
Un bărbat din Australia a doborât recordul mondial pentru cel mai puternic strigăt produs vreodată de un om. Ce a putut să spună australianul: „A fost groaznic”
Un bărbat din Australia a doborât un record mondial, după ce a produs cel mai puternic strigăt făcut de om.
Lingouri de aur FOTO Shutterstock
Ziua în care 17 vagoane cu marfă au sosit de la Moscova în Gara Obor. Ce conțineau cele peste 1400 de cutii trimise de la Kremlin
Pe 16 iunie 1935, în 17 vagoane de marfă prăfuite se întorcea în România prima parte din tezaurul național sechestrat de ruși după 1917. Bolșevicii au trimis românilor o parte din obiectele de patrimoniu, adică documente, covoare, tablouri, dar lipseau aurul sau bijuteriile.
image png
Povestea din spatele Cetății Deva, faimoasă pentru „paznicii” veninoși. Viperele au hrănit de-a lungul timpului legendele urbane. Ce se spune despre monumentul istoric
În fiecare vară, cetatea Devei din județul Hunedoara este vizitată de zeci de mii de turiști, aceștia dorind să descopere mai multe despre cel mai vechi monument istoric de pe valea Mureșului.
Muniție armament românesc Colaj
Cum poate deveni înarmarea o oportunitate de reindustrializare
Înarmarea României poate deveni și o oportunitate economică: locuri de muncă bine plătite, transfer de tehnologie și o industrie națională mai competitivă. Specialiștii avertizează însă că beneficiile nu vin de la sine, depind de cât de bine știe statul să conecteze cheltuielile militare.