Nu votezi ca să-ți fie mai bine

Publicat în Dilema Veche nr. 870 din 10 - 16 decembrie 2020
Comunismul se aplică din nou jpeg

Întrebarea logică ar fi: atunci de ce să votezi? O să explic. Alegerile parlamentare din 2016 și scrutinul care tocmai s-a desfășurat ne-au arătat că prezența scăzută la vot poate avea unele efecte nedorite. În general, cetățenii sînt niște oameni rezonabili. Marea majoritate a lor au concepții moderate, nu sînt neapărat foarte interesați de politică, dar, evident, își doresc o viață mai bună, o țară mai prosperă și mai curată. Unii dintre ei, de fapt chiar foarte mulți, după cum s-a văzut la ultimele runde de alegeri parlamentare, au ajuns să considere că votul lor nu e important sau că nu schimbă nimic. Unora nu le place nici un partid, altora li se pare că întreaga clasă politică e coruptă și incompetentă, că nu merită nici măcar efortul lor de a se deplasa la secția de votare. Există și dezamăgiți, dar și indiferenți, care abia dacă știu cînd e ziua de alegeri. În fine, probabil că sînt multe cauze pentru care oamenii nu votează. Duminica trecută, acestor cauze multiple li s-a adăugat și teama majoră de posibila infectare cu SARS-CoV-2, astfel încît peste două treimi dintre cei cu drept de vot au absentat de la urne.

Au votat însă cei cu opinii mai puternice, iar printre opiniile puternice se numără și cele pe care le-am putea numi „excentrice”. Au votat cei care fac parte din nucleele tari ale partidelor tradiționale, cei direct interesați de cine vine la putere, cei cu o conștiință civică mai ridicată, dar și cei care caută cu disperare o alternativă antisistem, sătui de toată politica și viața de pînă acum. Așadar, participarea la vot a fost de esență tare, asemeni unui espresso. Dar un espresso atît de scurt încît apare riscul de a nu mai găsi în el toate componentele necesare unei cafele bune.

Cu cît mai puțini oameni votează, cu atît rezultatul riscă să fie mai distorsionat față de interesele generale ale societății. Cînd o parte mai mare din electorat își exprimă preferințele, e de presupus că tendințele dure se mai diluează pentru că, după mulți ani de pace și în lipsa unor accidente istorice majore, e foarte normal să credem că, așa cum spuneam, cei mai mulți oameni au mai degrabă niște opinii politice rezonabile. Însă la ultimele runde de alegeri parlamentare au votat puțini. În 2016 ne-am trezit cu o majoritate parlamentară și un guvern care nu dădeau doi bani pe democrație și pe statul de drept, cu niște oameni periculoși în fruntea țării, iar după alegerile de duminica trecută ne-am ales cu un partid cel puțin straniu, apărut pe locul al patrulea. Nu înseamnă neapărat că, dacă ar fi ieșit mai multă lume la vot, lucrurile ar fi stat mult diferit. Totuși, în mod logic, riscurile ar fi fost mai mici, tendințele generale și democrația mai bine exprimate și, bineînțeles, rezultatele mai legitime.

Trăim într-o cultură a nemulțumirii și a neîncrederii, iar asta se vede și în absenteismul la vot. Auzim frecvent ideea că votul ar fi degeaba și o vorbă pe cît de populară, pe atît de nefericită: „Pleacă ai noștri, vin ai noștri, noi rămînem tot ca proștii”. Chiar dacă există și ceva real în formula asta, problema e că ea exprimă o viziune fatalistă de principiu și ignoră orice fel de nuanțe. Mentalitatea populară pare a nu asimila decît foarte greu ideea că trăim totuși mai bine, că înainte era mai rău. Accentul se pune aproape întotdeauna pe ce e încă rău (și continuă să fie foarte multe rele) și aproape niciodată pe ce s-a schimbat în bine. Binele trece mai puțin observat, se uită de el, e ca aerul și ca libertatea, nu-l conștientizezi decît cînd lipsește. Din perspectiva asta, dacă totul e rău și din orice se poate crea un motiv de lamentare, nici votul nu are de adus nimic bun. Și atunci, la ce bun efortul de a mai merge la urne?

Într-o astfel de societate și într-un astfel de moment, ca să fim mai în ton cu mentalitățile, am putea pune lucrurile altfel. Sigur, votul nu produce nimic bun, cel mult îi aduce la putere pe alții care sînt la fel ca ăilalți. Sau aduce doar un pachet de mălai. Fie și așa. Dar li s-ar putea explica oamenilor că dacă nu votează s-ar putea să vină unii mult mai răi. Votul întreține o situație. E ca o garnitură care trebuie din cînd în cînd schimbată la un robinet, nu pentru că face apa mai bună, ci pentru ca să nu te trezești cu o inundație. Nu sîntem în situația să votăm un partid sau un om pentru că ne dă o încredere absolută în viitor, pentru că are un program despre care să ne putem închipui că ne va duce pe culmi de civilizație și progres (nici nu-i de dorit așa un fenomen). Dar poate că sîntem în situația să votăm ceva mai modest (doar să-i votăm pe unii, că nu-i luăm și de soți, cum zicea cineva), pentru ca să nu ne trezim cu ceva mai rău. Adică, revenind la titlu, nu votezi ca să-ți fie mai bine, ci doar ca să nu-ți fie mai rău.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.