Jingle bells și Jungle books

Publicat în Dilema Veche nr. 774 din 20-26 decembrie 2018
Jingle bells și Jungle books jpeg

E greu de sărbători, și mulți din compatrioții noștri, însetați de repaus, voiesc a se întoarce la clasici, la tradiție, pe scurt, la încercarea lui Baloo și Bagheera de a-l scoate pe Mowgli din mîinile urangutanului Louie. Scena e din ultimul film la care Disney a apucat să lucreze personal, The Jungle Book (1967). Aici nu mă interesează acel Kipling care instrumentează ideologia colonialismului britanic, ci Kipling al copiilor, al animalelor din copilăria lui indiană și – fatalmente – al arheologiei. Cît timp Louis Prima cîntă I wanna be like you, toată lumea dansează prin ruinele a ceea ce pare a fi un complex medieval cu arhitectura de piatră a barocului hindus. Din Cartea Junglei nu e clar unde se desfășoară acțiunea, așa că desenatorii lui Disney par să fi folosit și motive khmere din Cambodgia. Scrisorile lui Kipling sugerează totuși că situl arheologic care l-a inspirat ar fi Amber/Amer, lîngă Jaipur (capitala Rajasthanului, în NV Indiei). Kipling a ajuns dis-de-dimineață pe sit călare pe un elefant, a traversat curțile pavate cu dale mari, a văzut păunii de pe acoperișurile ruinate, veverițele din case, templul lui Kali și alte construcții labirintice acoperite de elaboratele basoreliefuri ornamentale ale dinastiei mogule. Cu o inocență absolută, Kipling sahib mai notează că a desprins o bucată de tencuială din palat și a aruncat-o în stradă, admirînd ecoul. Sînt 130 de ani de-atunci; fapta e în curs de prescriere.

Esențială din punct de vedere arheologic în scena din filmul de desene animate mi se pare o imagine care apare nu mai mult de o secundă. Întinsă deasupra a două coloane, ciudat de scunde, se mai vede rezistînd o grindă de susținere. Ei bine, grinda asta e făcută din cărămizi. Nu se poate face o arhitravă din cărămizi! Nu mai zic că arhitectura hindusă caracteristică nu folosește combinația piatră-cărămidă, iar mortar aproape deloc, doar în fazele tîrzii, bazîndu-se de obicei doar pe îmbinări nut și feder. Dar chiar și cu mortar, e de neconceput să creezi o grindă de susținere din două rînduri de cărămidă. E ca și cum ai face un ciocan din pilitură de fier. O asemenea grindă nu ar putea să-și susțină nici măcar propria greutate, dar să devină element portant! Este un moment Dorel al filmului, despre care însă se poate spune că nu a fost și nu va fi niciodată observat de un copil. Mă grăbesc să vin și cu altă cusurgeală, de data asta literară, nu arheologică: scena combină informații din Cartea Junglei (1894) și din A doua Carte a Junglei (1895). În nici una dintre ele nu apare vreun urangutan Louie, dar în cea din urmă e vorba de oamenii care rîvnesc comorile arheologice ale sitului. Printre ei trebuie să fi fost prototipul pentru Louie, cel ce vrea să afle secretul focului. În această povestire din A doua Carte se află, de altfel, și cea mai arheologică scenă din literatura lui Kipling. Mowgli împreună cu pitonul Kaa merg în orașul ruinat și pustiu care a devenit împărăția maimuțelor. Amîndoi coboară printr-o scară aproape blocată din centrul pavilionului reginei, apoi se tîrăsc pînă găsesc o piatră scoasă dintr-un zid de o rădăcină de copac și ajung într-un fel de criptă. Acolo, o cobră păzește comorile a o sută de regi, despre care Kipling spune că au fost adunate „in centuries of war, plunder, trade, and taxation“. Mowgli calcă pe cîteva oase, pe care le recunoaște expert ca provenind dintr-un craniu. Podeaua e acoperită de un strat gros de doi metri de monede de aur și argint (Kipling adaugă, stricînd poezia, că erau 200-300 de tone de argint și aur), și obiecte prețioase de tot felul. Lista lor acoperă o pagină întreagă din carte și pun pariu că se bazează pe ce-a văzut Kipling la muzeul din Lahore, unde tatăl lui era curator (tot tatăl lui a făcut unele dintre ilustrațiile pentru Cartea Junglei). Dintre ele, Mowgli nu ia decît un ankus, arma și unealta cornacului care lucrează cu elefanții, și îl ia doar pentru că îi amintește de prietenul lui, elefantul Hathi. Obiectul, de fildeș și aur, cu rubine și smaralde și așa mai departe, este abandonat de băiat ca blestemat, face apoi șase oameni să se omoare unul pe altul pentru posesia lui și este, în fine, adus înapoi de Mowgli pe situl arheologic de unde provenea. Episodul ăsta pare să fi fost inspirat – să ne mai scutească cei care nu vor deloc să reducă scriitorul la biografia lui – de o călătorie a lui Kipling, revenit ca adult în India, pe situl arheologic de la Chittorgarh (tot în Rajasthan). E o vizită la lumina lunii, despre care avem impresia că nu aflăm chiar totul, printre palate ruinate cu trepte înmuiate de pași, a căror arhitectură nu se destramă doar pentru că, zice el, e sprijinită de copaci. Aici Kipling are un moment de panică, după ce coboară pe scări secrete pînă pe marginile unui bazin subteran, de unde crede că nu va mai putea ieși. Situl, cu mii de figuri sculptate, trebuie să fi contribuit și el la descrierea împărăției maimuțelor din carte. Asta chiar dacă, în film, sala tronului, unde se dansează, apare complet lipsită de asemenea figuri, cu excepția unei feline de piatră care străjuiește o poartă și care pare luată de desenatori de la Angkor Wat mai degrabă decît din India.

Rămîne vocea lui Baloo (același actor care l-a jucat pe motanul Thomas O’Malley în The Aristocats), ursul care refuză dihotomia factice jazz/swing. 

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Chih­limbar, Polirom, 2017.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.